Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, prezent, vineri, la un seminar desfăşurat în staţiunea Cap Aurora, a clasat România pe primul loc între statele comunitare în ceea ce priveşte numărul proiectelor acceptate de Uniunea Europeană ca fiind eligibile. El a încercat să acrediteze ideea că Guvernul din care face parte ar avea legătură cu această clasare a României în top: „Avem cîteva proiecte mari aprobate. Sîntem cu mult peste Polonia, Cehia sau alte ţări din primul sau al doilea val de aderare. Deja, în iulie, am depăşit două milliarde de euro pe absorbţie pe acest an. Practic, în 2008, vom ajunge la aproape cinci miliarde de euro absorbţie de fonduri comunitare. E drept, şi pe fonduri de preaderare şi facilităţile Schengen şi pe post aderare. Totuşi, deja la nivelul actual, sîntem pe un net în comuniunea europeană cu 1,5 miliarde de euro”. Vosganian a omis însă să vorbească despre „performanţa” Guvernului Tăriceanu care a avut ca urmare deraierea proiectelor cu finanţare comunitară în România, pe programe structurale. Deşi, în 2007, odată cu aderarea la UE, statul român ar fi trebuit să fie pregătit pentru accesarea fondurilor europene, guvernanţii, prea ocupaţi cu clientela politică şi cu scandalurile pentru ciolan, au uitat, pur şi simplu, să pună pe picioare agenţiile de plăţi şi să lanseze ghidul solicitantului privind accesarea fondurilor europene, fără de care niciun agent economic şi nicio autoritate publică nu a putut face demersuri pentru proiecte cu finanţare comunitară. Abia în primăvara lui 2008, cu un an şi jumătate întîrziere, Guvernul a reuşit, cu chiu, cu vai, să lanseze ghidul solicitantului. Probabil, cel mai important rol în performanţa României, pe care încearcă acum să şi-o atribuie Guvernul, aparţine autorităţilor locale care au parcurs din timp toate etapele premergătoare pentru a putea da drumul unei avalanşe de proiecte eligibile cu finanţare comunitară. Ministrul a declarat ieri că România va primi alte 25 de miliarde de euro din fonduri europene, însă fără să precizeze data cînd se va întîmpla acest lucru. El a mai afirmat că 18% din cheltuielile bugetare sînt alocate doar către investiţii în infrastructură, precizînd că de aceşti bani ar beneficia şi infrastructura din domeniile sensibile cu deficit structural, cum este educaţia.