Auditorii Curţii de Conturi au demonstrat cu hârtii ceea ce opoziţia şi presa au acuzat constant: Guvernele conduse de Emil Boc au falimentat sistemul public de pensii. Conform auditorilor Curţii de Conturi, în anul 2011 „eforturile” Guvernul Boc de a falimenta sistemul public de pensii a continuat, având în vedere că încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat s-a realizat în proporţie de doar 59,28%. O contribuţie importantă la producerea acestei situaţii grave au avut-o şi măsurile de concediere a bugetarilor luate de guvernul Boc la indicaţia expresă lui Băsescu. Potrivit auditorilor, veniturile bugetare au acoperit doar 72% din suma totală pentru plata pensiilor. Pentru acoperirea necesarului de surse, şi în anul 2011 Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a primit în completare subvenţii de la bugetul de stat. Începând cu 1 ianuarie 2004, tot ceea ce ţine de constatare, control şi colectare a veniturilor la bugetul asigurărilor sociale se face de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). CNPP şi ANAF trebuiau să îşi ofere reciproc informaţii despre situaţia incasărilor şia datornicilor, însă la nivelul CNPP nu există informaţii cu privire la contribuabilii care nu şi-au respectat obligaţiile către bugetul de stat. În tot acest haos, în anul 2011 în bugetul de pensii s-a constatat o gaură de 6,3 miliarde euro mai mare decât în 2010. În tot acest timp, în loc Boc să-şi pună ANAF-ul la treabă, să pună instituţiile statului să funcţioneze, s-a preocupat mai mult de căpuşarea bugetului naţional, prin direcţionarea banilor către firmele de partid. În acelaşi timp, şeful de atunci al ANAF, în loc să caute datornicii era preocupat să acopere corupţia din instituţia pe care o conducea. În aceste condiţii de incompetenţă crasă, era şi normal care Boc şi Băsescu să impună austeritatea, fiind singura lor soluţie pentru o Românie aflată în derivă din punct de vedere economic.