DIMINUĂRI ILEGALE Noile măsuri luate de „apocalipticul“ Guvern Boc au stârnit tot mai multe reacţii din partea şefilor unităţilor administrativ teritoriale, dar şi din partea unor asociaţii din care fac parte primari şi preşedinţi de consilii judeţene. Noul val de sărăcire a bugetelor locale prin proiectul de modificare a Legii nr. 273/2006, care presupune diminuarea cotelor defalcate din impozitul pe venit cu 5,5%, respectiv de la 77% la 71,5% şi eliminarea impozitului pe veniturile de pensii din baza de defalcare către bugetele locale şi rămânerea acestuia ca venit definitiv al bugetului de stat sunt criticate de conducerile administraţiilor locale din Constanţa, văduvite, în ultimii ani, de sume importante de bani. Într-un comunicat de presă, primarul Constanţei, Radu Mazăre, a solicitat Guvernului Boc anularea iniţiativei „de diminuare ilegală a veniturilor administraţiei publice locale”. „În 2011, Constanţa a pierdut 21,5 milioane de lei pentru că Guvernul a micşorat cotele defalcate din impozitul pe venit aferente bugetului local al municipiului Constanţa. Pentru 2012, Executivul doreşte să taie din nou ceea, ce reprezintă o scădere a veniturilor de 320 de miliarde de lei vechi“, a declarat Mazăre. La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, a declarat că din cauza încălcării grave a autonomiei locale şi a abuzului grav pe care iniţiatorii îl propun, „CJC s-a alăturat demersurilor Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România de respingere a proiectului de act normativ şi anulării oricăror iniţiative în diminuarea ilegală a veniturilor autorităţilor administraţiei publice locale”.

LOVITURĂ DE GRAŢIE Primarii de comune afiliaţi la Asociaţia Comunelor din România (ACoR) au criticat, de asemenea, iniţiativa portocaliilor de a da lovitura de graţie administraţiilor publice locale. Într-un comunicat de presă, prim vicepreşedintele ACoR, primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, spune că decizia Guvernului este un abuz grav de confiscare a veniturilor autorităţilor administraţiei publice locale şi că Ministerul Finanţelor Publice nu respectă mai multe prevederi legislative. Gâju a explicat că se încalcă art. 76 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, Hotărârea Guvernului (HG) nr. 595/2007 privind funcţionarea şi atribuţiile Comitetului pentru finanţe publice locale şi HG nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative. „Aşadar, proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului de modificare şi completare a Legii finanţelor publice locale nr. 273/2006, în esenţa sa, nu poate fi supus aprobării Guvernului din aceste considerente. De asemenea, în nota de fundamentare, voit, nu se fac referiri la aceste aspecte, şi nici la impactul major ce-l are asupra bugetelor locale, determinând foarte multe unităţi administrativ-teritoriale să intre în criză financiară sau chiar în insolvenţă, comunele României având de pierdut sume importante la bugetul local. Diminuarea acelor sume conduce la depăşirea gradului de îndatorare de 30% prevăzut de lege pentru acele entităţi care au contractat datorie publică locală. Aceasta este o acţiune de subminare a capacităţii administrative a unităţilor administratrativ-teritoriale“, a declarat Mariana Gâju.

DISPREŢ FAŢĂ DE LEGISLAŢIE Un astfel de proiect necesită elaborarea unui studiu de impact, precum şi a unui document de politică publică, aşa cum prevede legislaţia în vigoare. Proiectul de act normativ nu a fost supus dezbaterii Comitetului pentru Finanţe Publice Locale, în conformitate cu prevederile HG 595/2007, precum şi consultarea structurilor asociative din România. „Relaţia şi modul de lucru la nivelul Comitetului pentru finanţe publice locale este în total dispreţ faţă de orice normă. ACoR susţine demersurile înaintate de către celelalte structuri asociative de la nivelul ţării de respingere a proiectului de act normativ şi anulare a oricăror iniţiative în diminuarea ilegală a veniturilor autorităţilor administraţiei publice locale“ a mai declarat Gâju.