Șase zile! Atât a trăit Ordonanța 13/2017 privind modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală. Aprobat pe șestache, la ceas de noapte, actul cu pricina a răsculat sute de mii de români, care s-au arătat extrem de indignați de conținutul ordonanței care, spun ei, ar da frâu liber corupției. În lipsa unei prezentări transparente din partea ministrului Justiției ori a premierului Sorin Grindeanu, mii de români, fără să citească ordonanța cu pricina și fără să cunoască în amănunt ceea ce a propus Guvernul, au ieșit în stradă în numeroase orașe ale țării. Dacă unii au cerut abrogarea ordonanței, alții au scandat lozinci împotriva Executivului și PSD. După șase zile de proteste, Guvernul a adoptat duminică, 5 februarie, într-o ședință de urgență, abrogarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017. Tot în ședința de duminică, Executivul a adoptat un memorandum de declasificare a stenogramelor unor ședințe de Guvern. Este vorba despre declasificarea stenogramelor unor ședințe în care Guvernul Cioloș, la propunerea fostului ministru al Justiției Raluca Prună, a modificat, anul trecut, Codul Penal și Codul de Procedură Penală, tot prin OUG, dar fără aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii. Practic, tehnocrații lui Cioloș au modificat nu mai puțin de 13 articole din Codul Penal și alte 101 articole din Codul de Procedură Penală. Diferența dintre atunci și acum este că, după acțiunea lui Cioloș și compania, nu a ieșit nimeni în stradă. După publicarea actului normativ adoptat, duminică, 5 februarie, în Monitorul Oficial, imediat au apărut zvonuri privire la faptul că, de fapt, ordonanța de abrogarea a Ordonanței nr.13 ar fi, de fapt, neconstituțională. Concret, Guvernul Grindeanu este acuzat că a introdus în ordonanța de abrogare un detaliu tehnic, greu de observat, dar care ar arunca în aer actul normativ și ar deschide ușa revenirii în forță la OUG 13.
DE CE A CEDAT GRINDEANU
Decizia de a abroga Ordonanța 13 a fost luată, sâmbătă, în cadrul unei ședințe a coaliției de guvernare și a fost anunțată în cursul serii de premierul Sorin Grindeanu. Într-o declarație de presă, Grindeanu a spus că actuala coaliție de guvernare nu dorește dezbinarea României. „Țara, cred eu, pare ruptă în două, dacă nu chiar în mai multe bucăţi. Este ultima mea dorinţă de a se ajunge la aşa ceva. Vom găsi calea legală pentru ca această ordonanță să nu intre în vigoare", a declarat Grindeanu.
SE ELIMINĂ PRAGUL DE 200.000 DE LEI
Deși a abrogat ordonanța, Guvernul nu a abandonat definitiv ideea de a modifica cele două Coduri. Grindeanu a anunțat că va declanșa o sesiune de consultări cu partidele parlamentare, în așa fel încât să găsească o formă de a aduce legislația penală în acord cu recomandările Curții Constituționale a României (CCR), respectând, în același timp, dorința protestatarilor de a elimina prevederea potrivit căreia cei care au comis abuz în serviciu și au produs un prejudiciu mai mic de 200.000 de lei sunt iertați de închisoare. „E nevoie de a avea o concordanță între CCR și cadrul legal. Vom exclude acel prag de 200.000 de lei, pentru ca să putem trimite un proiect de lege în Parlament“, a explicat premierul.
MINISTRUL JUSTIȚIEI, ÎN COLIMATOR?
Harababura care s-a creat în jurul Ordonanței 13 a fost din cauza lipsei de comunicare din partea ministrului Justiției, Florin Iordache. Asta este concluzia prezentată de Grindeanu după ședința coaliției de guvernare, șeful Executivului lăsând să se înțeleagă că ministrul va fi tras la răspundere pentru neînțelegerile ce au declanșat protestele masive din ultimele zile. „Cred că e important să mai spunem un lucru: toate argumentele pe care le-am avut nu au fost foarte bine comunicate. S-a creat foarte multă confuzie, distorsiuni care nu au legătură cu ceea ce s-a dorit în ordonanță. Ministerul Justiției și ministrul Justiției își vor asuma răspunderea“, a spus Sorin Grindeanu, lăsând în urmă un miros de înlocuire a lui Iordache din fruntea Ministerului Justiției.
USR ȘI PNL AU SIMȚIT MIROS DE CIOLAN
În cele șase zile de proteste pe marginea ordonanței de modificare a Codurilor Penale a existat o tentativă cât se poate de clară de a politiza mișcările de stradă. În frunte cu președintele Klaus Iohannis, care a fost prezent în mijlocul protestatarilor, în seara în care a fost aprobată Ordonanța 13/2017, numeroși membri ai USR și PNL au simțit miros de ciolan și s-au „raliat cauzei Străzii“. Culmea este că, deși nu au fost în stare să explice conținutul ordonanței Guvernului, liderii celor două partide au susținut sus și tare că Guvernul Grindeanu trebuie înlocuit. Poate cu un Guvern „prieten cu președintele Klaus Iohannis și din care să facă parte membri ai USR și PNL“. Precedentul există. În 2015, Iohannis și-a instalat „Guvernul meu“, după ce Executivul condus de Victor Ponta și-a dat demisia ca urmare a protestelor după tragedia de la Colectiv. De altfel, președintele USR, Nicușor Dan, a fost, duminică, în centrul unui moment penibil. Întrebat dacă despre detaliile tehnice din actele normative pe care USR le contestă deschis, Nicușor Dan a dat din colț în colț, nefiind în stare să răspundă. A improvizat atacând un articol care nu există în proiectul PSD dar este folosit din abundență pentru instigarea protestatarilor. Este vorba despre "prevederea" conform căreia , Guvernul dorea să-i scape de dosare penale pe mai mulți politicieni, printre care și președintele PSD, Liviu Dragnea. O altă „iubitoare a statului de drept“ care a profitat de mișcările de stradă pentru a puncta la capitolul imagine este Monica Macovei. Ex-ministreasa de la Justiție a dat, duminică, lecții despre cum ar trebui să arate actul normativ care să abroge Ordonanța 13. Dacă ar fi fost o persoană independentă și imparțială, am fi putut să plecăm urechea la ce spune Macovei, însă nu putem să nu aducem aminte opiniei publice despre evenimentele petrecute în 2005, după venirea la putere a Alianței D.A. (PNL-PDL). Atunci, Monica Macovei, susținută de liberali, vechi și noi, tot în miez de noapte, a revocat din funcție toți șefii fostului Parchet Național Anticorupție, epurând fostul PNA și transformându-l în actualul DNA cu procurori obedienți.
CINE PROFITĂ DE PE URMA PROTESTELOR
Odată cu abrogarea ordonanței, este interesant de văzut modul cum vor decurge lucrurile. Vor continua protestele sau gestul de duminică al Executivului va mai tempera din revolta populară? Practic, acum vom vedea dacă se confirmă ceea ce s-a spus până acum, că protestele din stradă vor fi folosite pentru punerea în aplicare a unui plan mai amplu de dărâmare a Executivului și venire la putere a celui de-al doilea „Guvern al meu“. De altfel, anumiți jurnaliști și oameni politici, spun că planul răsturnării Guvernului face parte dintr-o strategie pusă la cale de președintele Klaus Iohannis de răsturnare a votului popular din 11 decembrie. Printre cei care au atras atenția că șeful statului ar încerca să profite de protestele de stradă este președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, care a declarat, sâmbătă: „Se pare că discuția pe care am avut-o cu președintele, imediat după alegeri, nu era un simplu bluf. Se pare că are un plan care să ducă la instalarea guvernului lui, așa cum a făcut și în 2015, după accidentul de la Colectiv. Și acest lucru e foarte grav, pentru că președintele trebuie să respecte ordinea constituțională, trebuie să respecte rezultatul alegerilor, chit că îi convine sau nu îi convine, trebuie să respecte voința cetățenilor“, a afirmat Tăriceanu.
„MOMENTUL LOVITURII DE STAT“
Un alt politician care a semnalat faptul că Iohannis încearcă să profite politic este ministrul Economiei, Alexandru Petrescu. El a declarat duminică, la Parlament, că preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să fie iniţiatorul acţiunii de mediere, nu liderul protestatarilor. La rândul său, ministrul Consultării Publice și Dialogului Social, Gabriel Petrea, a afirmat că România trebuie să revină la normalitate, iar președintele Iohannis ar putea să renunțe o zi la campania electorală și să îndemne la liniște. Unul dintre cele mai dure mesaje la adresa președintelui l-a avut jurnalistul Sorin Roșca Stănescu (SRS). Într-un editorial publicat pe blogul personal și intitulat „Momentul loviturii de stat“, SRS spune, ironic, că „Iohannis nu îi poate dezamăgi pe susținătorii săi care au ieșit în stradă și nici pe reprezentanții partenerilor euroatlantici, cărora le-a povestit cu lux de amănunte cum PSD distruge statul de drept“. „În definitiv, nu poate dezamăgi nici sistemul, căruia îi este total incomodă o guvernare PSD. Prin urmare, finalul loviturii de stat e iminent. Dar când se va produce? Probabil, în laboratoarele sistemului, există chiar un calendar pe zile al loviturii de stat. Ca să se producă, e necesar ca Guvernul să fie decapitat. Pentru asta, Grindeanu trebuie pus sub acuzare. Numai astfel Klaus Iohannis îl poate suspenda și provoca o criză politică... Ca să fie finalizată lovitura de stat, PSD trebuie rupt prin scoaterea din teren a lui Dragnea“, a scris Roșca Stănescu.