Guvernul belgian a lansat, joi, un apel la populaţie, cerând ajutor în faţa crizei datoriilor, anunţând, printr-un mare efort publicitar, un împrumut de stat deschis tuturor, în timp ce problemele bugetare şi politice se acumulează în ţară. ”Având în vedere dificultăţile de pe pieţele financiare, dorim înainte de toate să facem apel la capacităţile de economii ale belgienilor, pentru finanţarea datoriei”, a explicat premierul în exerciţiu, Yves Leterme, care gestionează afacerile curente din aprilie 2010. În principal, din cauza unui conflict între comunităţile neerlandofonă, ce corespunde regiunii Flandr şi francofonă cu privire la viitorul ţării, Belgia nu mai are, de la acea dată, un guvern în plin exerciţiu.

Agenţia Datoriei a lansat o obligaţiune de stat deschisă tuturor, însoţită de o rată a dobânzii de 3,5% sau 4,2%, în funcţie de scadenţă, considerată interesantă de Leterme, care pentru prima dată promovează el însuşi acest tip de operaţiune. ”Scopul meu este de a strânge cel puţin 200 de milioane de euro. De obicei, sunt 70 sau 80 de milioane dar eu vreau mai mult decât dublul recoltei”, a precizat Leterme, în timp ce a recunoscut că aceasta nu ar satisface nevoile statului de finanţare pentru acest an. ”Avem nevoie de încă aproximativ două miliarde de euro, dar dacă putem aduna 200 de milioane de la depunătorul belgian, s-ar reduce povara datoriilor. Când trebuie să o plasăm pe pieţele internaţionale, ne costă mai mult”, a subliniat el. ”Guvernul în exerciţiu este obligat să acţioneze întrucât problemele noastre de a forma de mult timp un guvern şi a ajunge la un acord asupra bugetului provoacă neîncredere suplimentară”, a recunoscut Leterme.

Luni, la peste 500 de zile de la ultimele alegeri legislative, liderul socialist francofon, Elio Di Rupo, însărcinat cu formarea viitorului guvern, a anunţat că cere să demisioneze, din cauza dezacordurilor persistente între partidele politice, de data aceasta pe probleme de buget. În lipsa unei alternative, suveranul i-a cerut să rămână, dar tensiunile au rămas puternice, joi, între cele şase formaţiuni, trei flamande şi trei francofone, angajate în discuţii şi Di Rupo nu a anunţat încă dacă el acceptă să îşi continue misiunea. Efortul necesar pentru a echilibra bugetul este de o amploare fără precedent întrucât Belgia trebuie să găsească 11,3 miliarde de euro pentru a reveni deficitul ei sub 3% din PIB în 2012, aşa cum impune UE. Pentru a realiza acest lucru, liberalii vor o terapie de şoc, în timp ce socialiştii şi democrat-creştinii doresc o evoluţie blândă, pentru a proteja salariaţii.