Noul guvern al lui Silvio Berlusconi a obţinut, miercuri, votul de încredere din partea Camerei Inferioare a Parlamentului italian, 335 de deputaţi votînd pentru şi 275 împotrivă. Senatul se va pronunţa joi asupra noului Executiv. După succesul obţinut la alegerile legislative din 13-14 aprilie, Silvio Berlusconi dispune de o majoritate absolută în cele două camere ale Legislativului de la Roma, graţie unui scor foarte bun al aliatului său Liga Nordului, partid populist şi xenofob.

Noul Guvern italian va păune în practică o serie de legi de restricţionare a imigraţiei. După Milano, funcţia de \'Comisar extraordinar pentru rromi va fi extinsă şi la Roma. Primarul Romei, Gianni Alemanno, care a abordat această chestiune şi cu ministrul de Interne Roberto Marroni, a afirmat că puterile pe care le va putea exercita noul Comisar şi Prefectul se vor referi\'atît la problema siguranţei publice, cît şi a controlului în teritoriu, precum şi la acţiunile pe planul solidarităţii. Noul Guvern italian susţine reformarea acordurilor Schenghen privind deschiderea frontierelor şi noua legislaţie comunitară referitoare la rezidenţă. Potrivit lui Franco Frattini, ministrul italian al Afacerilor Externe, Comisia Europeană va analiza în următoarele luni dacă acordurile Schenghen trebuie modificate. Acesta a declarat că, în opinia sa, acordurile Schengen din 1985 şi 1990 trebuie actualizate şi însoţite de noi măsuri. Una dintre aceste reglementări ar putea fi impunerea unui venit minim pentru cetăţenii comunitari care doresc să stea mai mult de trei luni pe teritoriul italian.

Odată cu revenirea la putere a lui Silvio Berlusconi au crescut în intensitate acţiunile împotriva imigranţilor. Două tabere de rromi abandonate au fost incendiate miercuri la prînz în oraşul italian Neapole. Cele două tabere se află în cartierul Ponticelli, care a fost ţinta a numeroase proteste după tentativa unei tinere românce de răpire a unui copil. Pompierii abia stinseseră primul incendiu cînd au fost alertaţi despre un alt foc, la o distanţă de cîţiva zeci de metri. Potrivit poliţiei, incendiile au scopul de a-i împiedica pe rromi să revină în tabere. Reacţia de respingere a românilor şi, în special, a rromilor de origine română este argumentată de faptul că sînt consideraţi responsabili de numeroasele infracţiuni. Potrivit statisticilor oficiale, în Italia trăiesc aproximativ 342.200 de români, dar organizaţia catolică Caritas estimează că sînt 556.000.

Şi presa italiană a continuat să scoată în evidenţă infracţiuni grave comise de români. Vanessa Russo, Luigi Moriccioli şi Giovanna Reggiani sînt doar trei dintre victimele imigranţilor români din Italia, victime care nu ar fi existat dacă nu s-ar fi negat existenţa unei urgenţe privind securitatea din Roma, a comentat 2Il Tempo” în ediţia electronică de miercuri. Situaţia securităţii la Roma are legătură cu prezenţa taberelor de rromi şi a barăcilor construite abuziv, subliniază publicaţia care a trecut în revistă evenimentele violente în care au fost implicaţi imigranţi români. „Dîra de sînge porneşte în decembrie 2006, cu puţin înainte de Crăciun. Giorgio Stramucci, un pensionar de 60 de ani, a fost bătut la semafor cu sticle şi lanţuri, în propriul autoturism, de doi cerşetori. Chiar şi celebrităţile devin victime ale climatului de nesiguranţă de la Roma. La 21 august 2007, regizorul Giuseppe Tornatore a fost agresat şi jefuit de către trei români care i-au sustras telefonul mobil, un I-pod şi portofelul. La 20 octombrie, a căzut victimă jurnalistul Lamberto Sposini. Doi români i-au furat ceasul şi au încercat să plece cu autoturismul acestuia”, a conchis „Il Tempo”.