Membri ai Guvernului de la Londra elaborează planuri pentru convocarea alegerilor parlamentare anticipate, în contextul demisiei unui deputat conservator, Stephen Philips, care a acuzat Cabinetul Theresa May că, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE, tinde spre politici de dreapta. După demisia lui Philips, colegi conservatori, cei mai mulţi eurofili, au ameninţat că ar putea renunţa la mandate, pentru a intensifica presiunile asupra premierului Theresa May, ajuns în funcţie fără votul Parlamentului, după retragerea lui David Cameron, ca reacţie la înfrângerea din referendumul pe tema ieșirii Marii Britanii din UE. Mandatul actualei legislaturi britanice se încheie în mod normal în 2020.

Partidul Conservator are doar o majoritate de 14 locuri, în raport cu opoziţia, în Camera Comunelor, riscând să piardă un eventual vot pe tema Brexit, din cauza deputaţilor conservatori eurofili. După recenta decizie a justiţiei privind consultarea Parlamentului pe tema Brexit, numeroşi deputaţi, inclusiv liberal-democratul Nick Clegg, au ameninţat cu modificarea planului de ieşire din UE sau chiar cu blocarea lui. Theresa May este expusă criticilor pentru că ar tinde spre un... Brexit dur, care ar priva Marea Britanie de acces la piaţa comunitară. Liderii UE au atras atenţia că Londra nu va reuşi să menţină accesul la piaţa europeană, dacă nu va contribui la bugetul comunitar şi nu va permite circulaţia liberă a cetăţenilor europeni în Marea Britanie. Înalta Curte de Justiţie de la Londra a decis joi că premierul Theresa May nu poate declanşa procedura de ieşire a Marii Britanii din UE fără aprobarea Parlamentului, întrucât referendumul din 23 iunie a avut doar caracter consultativ, nu obligatoriu. Decizia judiciară riscă să întârzie sau chiar să blocheze intenţia Guvernului de a declanşa procedura formală de scoatere a ţării din UE. Theresa May este încrezătoare că decizia judiciară privind necesitatea aprobării de către Parlament a procedurii Brexit va fi anulată de instanţa supremă, transmiţându-le liderilor europeni că va respecta calendarul scoaterii ţării din UE. May a semnalat că va declanşa procedura de ieşire din UE prin invocarea Articolului 50 al Tratatului UE, până în martie 2017. Tabăra favorabilă Brexit a obţinut la limită victoria în referendumul din 23 iunie, iar lideri politici şi analişti au atras atenţia că mulţi alegători nu au ştiut ce presupune ieşirea Marii Britanii din UE.

SCOȚIA NU RENUNȚĂ

Guvernul Scoţiei se va alătura, la instanţa supremă, iniţiativei contra planului Londrei de gestionare a ieşirii din UE, afirmă activista Gina Miller. ”Ne aşteptăm ca anumite guverne să ni se alăture”, a declarat Miller, un manager de investiţii care a câştigat deja disputa cu Guvernul Theresa May la Înalta Curte de Justiţie de la Londra, referindu-se la Guvernul Scoţiei şi, probabil, la cele ale Irlandei de Nord şi Ţării Galilor, entităţi care, alături de Anglia, alcătuiesc Marea Britanie. Activista britanică a subliniat că decizia Înaltei Curţi de Justiţie prin care Parlamentul trebuie consultat pe tema Brexit a împiedicat Guvernul Theresa May să se comporte dictatorial. Curtea Supremă de Justiţie britanică va analiza, în decembrie, contestaţia Guvernului, depusă după decizia Înaltei Curţi de Justiţie. La sesizarea Ginei Miller, în vârstă de 51 de ani, născută în Guyana, dar crescută în Marea Britanie, Înalta Curte de Justiţie de la Londra a decis joi că premierul Theresa May nu poate declanşa procedura de ieşire a Marii Britanii din UE fără aprobarea Parlamentului, întrucât referendumul din 23 iunie a avut doar caracter consultativ, nu obligatoriu.