Parlamentul i-a retras, ieri, Guvernului, încrederea acordată, prin adoptarea unei moţiuni de cenzură. În momentul de faţă, Executivul are statut de interimar pentru o perioadă de 45 de zile, timp ce expiră între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale. Potrivit Legii privind organizarea şi funcţionarea Guvernului, “în cazul încetării mandatului său, în condiţiile prevăzute de Constituţie, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern, Executivul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi”. Actul normativ invocat prevede că, în această perioadă, Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. De pildă, legea bugetului pe anul viitor nu poate fi adoptată de un astfel de Cabinet. De asemenea, Constituţia prevede că preşedintele României desemnează în această situaţie un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de zece zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului, care urmează a fi dezbătute de Camerele Parlamentului, în sedinţă comună. Parlamentul acorda încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru noul Guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare, după ce parlamentarii au respins cel puţin două solicitări de învestire a Guvernului, şeful statului poate să dizolve Parlamentul şi urmează să fie organizate alegeri anticipate. Legislativul nu poate fi însă dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui ţării. Toate aceste prevederi constituţionale şi legale pot fi interpretate în diferit, cîtă vreme interimatul actualului Guvern expiră la 27 noiembrie, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale, iar în jurul datei de 20 decembrie începe un nou mandat prezidenţial. Cu alte cuvinte, Cabinetul demis Boc 2 poate sta în funcţie pînă după primul tur al prezidenţialelor, iar dacă între timp nu apare o propunere de nou Executiv, noua guvernare, fie ea de coaliţie sau minoritară, se tranşează odată cu alegerea şefului statului. Campania pentru alegerea preşedintelui ar putea fi marcată, în acest caz, de formarea unor coaliţii guvernamentale sau doar parlamentare.