O informație apărută, luni 4 septembrie, pe site-ul antena3.ro stârnea din nou revolta românilor. Potrivit sursei, Guvernul ar pregăti modificarea la Codul Administrativ, care să ducă la repolitizarea celor mai multe funcții din direcțiile descentralizate. În acest caz era vorba de funcțiile de conducere din direcțiile de sănătate, inspectoratele școlare județene sau direcții agricole, posturi care erau ocupate până acum de înalți funcționari publici, prin concurs. La scurt timp după publicarea acestei informații, șefii Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administrației Publice si Fondurilor Europene au dat un comunicat în care neagă informația publicată de Antena 3. „Statutul juridic al conducătorilor serviciilor publice deconcentrate rămâne neschimbat, aceștia continuând să aibă fie statut de funcționar public, fie statut de personal angajat cu contract individual de muncă, aspecte înscrise în prevederile art. 120 al proiectului Codului administrativ publicat pe site-ul www.mdrap.ro. Facem precizarea că atât statutul de funcționar public, cât și cel de personal contractual nu pot fi obținute decât în urma câștigării unui concurs organizat cu respectarea regulilor de transparență și obiectivitate prevăzute de Statutul funcționarului public, respectiv de Codul muncii. Atât Strategia privind dezvoltarea funcţiei publice cât și Programul de Guvernare 2017 - 2020 prevede că funcţia de prefect si subprefect nu va mai face parte din categoria înalților funcționari publici, urmând să aibă statut de funcții de demnitate publică cu rang de secretar de stat, respectiv subsecretar de stat“, se arată într-un comunicat al ministerului.

PREFECȚII, RANG DE SECRETAR DE STAT

Conducerea ministerului Dezvoltării spune în continuarea comunicatului că, în schimb, singurele funcții al căror statut juridic s-a modificat sunt cele de prefect și subprefect. Concret, potrivit Strategiei privind dezvoltarea funcției publice 2016 - 2020, aprobată de Guvernul României prin HG nr. 525/2016, funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții de demnitate publică, asimilate din punct de vedere al drepturilor și obligațiilor cu funcțiile de secretar de stat, respectiv de subsecretar de stat. Până în prezent, cel puțin la nivel teoretic, prefecții trebuia să fie apolitici și desemnați din rândul înalților funcționari publici. Practic, însă, după cum bine se știe, aproape toți au avut legături puternice în formațiuni politice ori au fost membri de partid. Pentru a nu mai păcăli populația, actuala coaliție de guvernare s-a gândit, la începutul acestui an, să schimbe legislația, astfel încât reprezentanții Guvernului în teritoriu să fie numiți și oficial pe linie politică. „Oamenii spun că poate e mai bine așa, în condițiile în care Executivul este numit politic“, a declarat, în urmă cu câteva luni, deputatul de Constanța Mircea Banias (fost mebru al ALDE). Despre această schimbare vorbea, la vremea respectivă, și fostul premier Sorin Grindeanu. Acesta declara că, printr-o astfel de modificare a legii, se iese dintr-o anumită ipocrizie. „Toată lumea ştie că la schimbarea guvernelor se schimbă prefecţii şi subprefecţii, doar că există o formă din asta, mascată, de apolitic”, a declarat premierul.

O schimbare de prefect pe linie politică a avut loc, recent, și la Constanța. Potrivit unei Hotărâri a Guvernului din luna iulie, la propunerea PSD Constanța, prefectul Adrian Nicoalescu (tehnocrat) a fost demis și înlocuit cu Ioan Albu, care este fiul lui Gheorghe Albu, fost secretar de stat.