Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a încurajat Guvernul României “să trateze corupţia la nivel înalt ca pe o problemă de importanţă naţională”, se arată într-o declaraţie a purtătorului de cuvînt al CE, Mark Gray. În document se face o trecere în revistă a subiectelor abordate în timpul întrevederii de la Bruxelles dintre preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, şi premierul român, Călin Popescu Tăriceanu. Conform declaraţiei lui Gray, cei doi au avut, ieri, “un schimb de opinii bun şi constructiv în ceea ce priveşte viitorul Consiliu european, precum şi o serie de subiecte, inclusiv pachetele privind energia şi schimbările climatice, strategia de la Lisabona şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare în domeniul reformei justiţiei şi luptei împotriva corupţiei”. Acelaşi purtător de cuvînt spune că Barroso l-a încurajat pe Tăriceanu să intensifice o serie de reforme urgente în România, în special cele legate de politica fiscală. Dacă ar fi însă să ne luăm după comunicatul remis presei de Guvernul de la Bucureşti, Mecanismul de Cooperare şi Verificare “nu a fost înscris pe agenda discuţiilor dintre cei doi oficiali”, ci doar misiunea de experţi care va face următoarea evaluare a justiţiei române, ce va fi publicată în ianuarie-februarie 2009. De cealaltă parte, în finalul declaraţiei purtătorului de cuvînt al CE se arată că, în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, Barroso I-a transmis lui Tăriceanu “necesitatea unor eforturi reînoite de a implementa în întregime cele patru benchmark-uri pe care România le-a convenit cu CE la aderare”. “Implementarea completă a celor patru benchmark-uri” înseamnă implicit şi a celui de-al treilea, care stipulează: “continuarea seriei de anchete profesioniste şi imparţiale în cazuri de corupţie la nivel înalt; asigurarea stabilităţii legislative şi instituţionale a cadrului anticorupţie, în special prin menţinerea procedurii actuale de numire şi revocare a procurorului general al României, a procurorului şef al DNA şi al titularilor altor posturi de conducere din cadrul Parchetului General”. Sublinierea lui Barosso vine în contextul în care Senatul a adoptat, în 16 septembrie, cu 78 de voturi “pentru” şi 45 “împotrivă”, proiectul de lege care decide ca numirea şefilor la DNA, DIICOT şi la Parchetul ICCJ va fi realizată de către CSM, la propunerea Ministerului Justiţiei şi cu avizul Secţiei de procurori din cadrul CSM şi nu de către preşedintele României. Legea a fost trimisă spre promulgare şefului statului, care poate fie să o retrimită în Parlament, fie să o atace la Curtea Constituţională.