Potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 45/2003, sumele de la bugetul de stat care formează bugetele consiliilor locale se împărţeau, pînă anul trecut, de către consiliile judeţene, pe anumite criterii stabilite de lege, pe baza unei formule de calcul care ţinea cont de suprafaţa totală a localităţii respective, de numărul de locuitori şi de capacitatea financiară a comunităţii. Astfel, sumele colectate din unele venituri ale bugetului de stat se adunau la Ministerul de Finanţe şi se împărţeau pe fiecare judeţ după această formulă. În acelaşi timp, la nivelul fiecărei comunităţi se strînge, la sfîrşitul lunii, impozitul pe venitul lunar plătit de societăţile comerciale, din care Direcţia Generală a Finanţelor Publice direcţiona 47% către primării, 13% către bugetul propriu al Consiliului Judeţean, iar alte 22 de procente erau repartizate primăriilor, tot după formula de calcul, în timp ce 18% rămînea la bugetul de stat. Aceste sume se distribuiau, la începutul anului, direct către consiliile locale, iar cele 22 de procente care se colectau lunar se virau în primele cinci zile ale lunii următoare. Totodată, sumele alocate direct de la bugetul de stat erau puse la dispoziţia consiliilor locale de către Direcţia Judeţeană de Trezorerie, dar defalcate pe trimestre. De obicei, suma se împărţea aproape egal pe cele patru trimestre ale anului, deşi uneori intervenea rectificarea bugetară, astfel că ponderea sumelor era mai mare în primul trimestru.

Indiferent dacă era vorba despre cota de 22% sau de suma alocată direct de la buget către consiile locale, un sfert era destinat bugetului propriu al consiliului judeţean, iar restul de 75%, numai către consiile locale. De asemenea, cota de 75% se mai împărţea în două: 15% se distribuia de consiliul judeţean după alte criterii stabilite de lege, iar 85% se repartiza după formula de calcul care ţinea cont de capacitatea financiară a populaţiei - în proporţie de 30%, de suprafaţa totală a consiliului local - în proporţie tot de 30%, şi de numărul locuitorilor - în proporţie de 25%. La întreaga sumă se adăugau 15 procente distribuite de consiliul judeţean, după alte criterii prevăzute de lege, cu asistenţă de specialitate din partea Direcţiei Judeţene de Trezorerie. Potrivit directorului Direcţiei Judeţene de Trezorerie Constanţa, Laurenţiu Mateizer, la presiunea consiliilor locale din ţară, în majoritate cele sărace (întrucît primeau bani mai puţini pe vechea formulă din cauza indicatorului “capacitate financiară”), legea finanţelor publice locale a suferit modificări esenţiale. “Actuala formulă avantajează localităţile sărace şi le defavorizează pe cele bogate. Altfel spus, noua formulă de clacul încurajează sărăcia şi nemunca”, a afirmat Mateizer. O altă modificare a legislaţiei se referă la stabilirea ordonatorului de credite, în sensul că nu se mai ocupă consiliul judeţean de repartizarea sumelor, ci Direcţia Generală a Finanţelor Publice. Motivul? La sfîrşitul anului trecut, Mateizer precizase că reclamaţiile multor consilii locale vizau faptul că unele consilii judeţene politizează procesul “împărţirii banilor”. “Este un aspect nereal, întrucît totul se împărţea după o anumită formulă stabilită de lege şi nu se puteau face <şmecherii>”, a declarat, la acea vreme, Mateizer.

Municipiul Constanţa, total dezavantajat de noua formulă de calcul

Potrivit directorului Direcţiei Judeţene de Trezorerie, principiul care a stat la baza elaborării noii legi a fost avantajarea localităţilor sărace. După ce s-au tot gîndit şi apoi s-au răzgîndit, “găselniţa” guvernanţilor se numeşte “media impozitului pe venit”, care reprezintă valoarea impozitului pe venit împărţită la numărul de locuitori dintr-un judeţ, încurajîndu-se astfel sărăcia şi nemunca. Pe baza noii formule vor primi bani din impozitul pe venit colectat de fisc la nivelul judeţului, în prima etapă, numai acele consilii locale care se situează sub această medie, în timp ce restul... se vor uita în ograda vecinului. Întrucît s-a introdus acest criteriu prin care au fost excluse comunităţile bogate, sumele nu vor mai putea fi împărţite în funcţie de capacitatea financiară, rămînînd ca pondere de împărţire doar populaţia şi suprafaţa localităţii, dar nu suprafaţa totală, ci suprafaţa terenului intravilan. Sumele rămase nerepartizate în prima etapă vor fi alocate consiliilor locale în cea de-a doua etapă, proporţional cu capacitatea financiară. Cu alte cuvinte, consiliile locale care au capacitatea de a atrage resurse vor primi şi ele, în sfîrşit, o sumă de bani. “Potrivit datelor privind colectarea impozitului pe venit în luna decembrie 2006, în prima etapă, patru localităţi se situează deasupra mediei, astfel că nu primesc nimic, iar cele sărace primesc mai mulţi bani”, a declarat Mateizer.

Astfel, în prima etapă, municipiul Constanţa este total dezavantajat, alături de Agigea, Cernavodă şi de Mangalia, în timp ce municipiul Medgidia primeşte mult mai mulţi bani decît în anii anteriori. Potrivit DGFP Constanţa, în primele 11 luni ale anului trecut, impozitul pe venit colectat se ridică la 220,94 milioane de lei, însă municipiul a primit “ZERO” lei în prima etapă (comparativ cu 28,38 milioane de lei cît ar fi primit după vechea formulă), în timp ce Medgidia primeşte 2,04 milioane de lei (faţă de 914.832 de lei cît ar fi primit după vechea formulă de calcul). Nici în cea de-a doua etapă a repartizării sumelor, Constanţa nu va primi nimic, întrucît nu s-a colectat un procent mare din impozitul pe venit datorat statului. Ba chiar, potrivit datelor DGFP Constanţa, suma colectată nu acoperă necesităţile din prima etapă după noua formulă de calcul. Pentru luna ianuarie 2007, la suma de “ZERO” lei distribuită în prima etapă municipiului Constanţa, se va adăuga cota de 47% defalcată din impozitul pe venit şi care se virează lunar, veniturile proprii, sumele de echilibru alocate pe parcursul anului, precum şi cele alocate între ministere. În plus, sumele defalcate din TVA în valoare de 33,318 milioane de lei au fost distribuite unităţilor administrativ-teritoriale, din care municipiul Constanţa a primit, în a doua etapă, 8.496 de lei.

Potrivit statisticilor din anii anteriori, procentele colectate din impozitul pe venit sînt destul de reduse în primele luni, astfel că municipiul Constanţa va primi bani în prima etapă abia... prin vară: “Nu prea există şanse pentru municipiul Constanţa să primească bani în prima etapă pînă în luna mai sau iunie, însă vor veni sumele de echilibru alocate pe parcursul anului”, a conchis Mateizer. Încă de anul trecut, directorul Direcţiei Judeţene de Trezorerie a solicitat prefectului să faciliteze o întîlnire cu toţi primarii din judeţ, pentru a le aduce la cunoştinţă modalitatea prin care vor fi repartizate sumele în acest an, astfel încît să nu fie luaţi prin surprindere cînd vor vedea că bugetele sînt... austere. Potrivit unor surse, această întîlnire va avea loc în Sala Mare a Prefecturii pe 16 ianuarie 2007.