Potrivit Ordonanţei de Guvern nr. 45/2003, sumele de la bugetul de stat care formează bugetele consiliilor locale se împart de către consiliile judeţene, pe anumite criterii stabilite de lege, pe baza unei formule de calcul care ţine cont de suprafaţa totală a localităţii respective, de numărul de locuitori şi de capacitatea financiară a comunităţii. Astfel, sumele colectate din unele venituri ale bugetului de stat se adună la Ministerul de Finanţe şi se impart pe fiecare judeţ după această formulă. În acelaşi timp, la nivelul fiecărei comunităţi se strînge, la sfîrşitul lunii, impozitul pe venitul lunar plătit de societăţile comerciale, din care Direcţia Generală a Finanţelor Publice direcţionează 47% către primării, 13% către bugetul propriu al consiliului judeţean, iar alte 22 de procente sînt repartizate primăriilor, tot după formula de calcul, în timp ce 18% rămîne la bugetul de stat. Aceste sume se distribuie, la începutul anului, direct către consiliile locale, iar cele 22 de procente care se colectează lunar se virează în primele cinci zile ale lunii următoare. Totodată, sumele alocate direct de la bugetul de stat sînt puse la dispoziţia consiliilor locale de către Direcţia Judeţeană de Trezorerie, dar defalcate pe trimestre. De obicei, suma este împărţită egal pe cele patru trimestre ale anului, deşi uneori intervine rectificarea bugetară, astfel că ponderea sumelor este mai mare în primul trimestru. Indiferent dacă este vorba despre cota de 22% sau de suma alocată direct de la buget către consiile locale, un sfert este destinat bugetului propriu al consiliului judeţean, iar restul de 75%, numai către consiile locale. De asemenea, cota de 75% se mai împarte în alte două părţi: 15% se distribuie de consiliul judeţean după alte criterii stabilite de lege, iar 85% se repartizează după formula de calcul care ţine cont de capacitatea financiară a populaţiei - în proporţie de 30%, de suprafaţa totală a consiliului local - în proporţie tot de 30%, şi de numărul locuitorilor - în proporţie de 25%. La întreaga sumă se adaugă 15 procente distribuite de consiliul judeţean, după alte criterii prevăzute de lege, cu asistenţă de specialitate din partea Direcţiei Judeţene de Trezorerie. “Tema cu descentralizarea reprezintă o discuţie destul de amplă din punctul de vedere teoretic, nerezolvată nici în alte ţări, întrucît este greu să spui cîţi bani dai unei comunităţi în funcţie de anumite criterii. De ce 25% şi nu 26% de exemplu? Este greu”, a declarat directorul Direcţiei Judeţene de Trezorerie Constanţa, Laurenţiu Mateizer. El a adăugat că, la presiunea consiliilor locale din ţară, în majoritate cele sărace (întrucît primeau bani mai puţini pe vechea formulă din cauza indicatorului “capacitate financiară”), legea finanţelor publice locale a suferit modificări esenţiale. “Multe consilii locale au reclamat faptul că actuala formulă avantajează localităţile puternice, cum este cazul Constanţei sau Mangaliei, şi le defavorizează pe cele sărace, precum Hîrşova. Astfel, au intervenit şi au reuşit să scoată o nouă lege a finanţelor publice locale, şi anume Legea nr. 273/2006, care se va aplica de anul viitor”, a precizat Mateizer.

Municipiul Constanţa, total dezavantajat de noua formulă de calcul

Potrivit directorului Direcţiei Judeţene de Trezorerie, principiul care a stat la baza elaborării noii legi a fost avantajarea localităţilor sărace. După ce s-au tot gîndit şi apoi s-au răzgîndit, “găselniţa” guvernanţilor se numeşte “media impozitului pe venit”, care reprezintă valoarea impozitului pe venit împărţită la numărul de locuitori dintr-un judeţ, încurajîndu-se astfel sărăcia şi nemunca. Pe baza noii formule vor primi bani de la buget, în prima etapă, numai acele consilii locale care se situează sub această medie, în timp ce celelalte... se vor uita în ograda vecinului. Întrucît s-a introdus acest criteriu prin care au fost excluse comunităţile bogate, sumele nu vor mai putea fi împărţite în funcţie de capacitatea financiară, rămînînd ca pondere de împărţire doar populaţia şi suprafaţa localităţii, dar nu suprafaţa totală, ci suprafaţa terenului intravilan. Sumele rămase nerepartizate în prima etapă vor fi alocate consiliilor locale în cea de-a doua etapă, proporţional cu capacitatea financiară. Cu alte cuvinte, consiliile locale care au capacitatea de a atrage resurse vor primi şi ele, în sfîrşit, o sumă de bani. “Este posibil ca, în prima etapă, unele localităţi să se situeze deasupra mediei şi să nu primească nimic, iar cele sărace să primească mai mulţi bani”, a afirmat Mateizer. Astfel, în prima etapă, municipiul Constanţa va fi total dezavantajat, în timp ce municipiul Medgidia va primi mult mai mulţi bani decît în anii anteriori. De exemplu, dacă bugetul judeţului Constanţa ar însuma 100 de milioane de lei noi, municipiul va primi “ZERO” lei în prima etapă (comparativ cu 9,92 milioane de lei cît ar fi primit după actuala formulă), în timp ce Medgidia ar primi 6,52 milioane de lei noi (faţă de 2,42 de milioane de lei cît ar primi după legislaţia încă în vigoare). În cea de-a doua etapă a repartizării sumelor de la buget, Constanţa ar primi 400.000 de lei, în timp ce Medgidia, 266.000 de lei. Potrivit unor surse din Ministerul Finanţelor Publice, se pare că bugetul judeţului Constanţa pe 2007 va fi de aprox. 33 de milioane de lei noi, astfel că în prima etapă, municipul Constanţa nu va primi niciun leu, iar în a doua etapă doar... 16.000 de lei noi, în timp ce după vechea formulă ar fi primit 400.000 de lei noi, adică de 25 de ori mai mult. La suma de 16.000 lei se va adăuga cota de 22% defalcată din impozitul pe venit şi care se virează lunar, veniturile proprii, sumele de echilibru alocate pe parcursul anului, precum şi cele alocate între ministere.

Potrivit lui Mateizer, o altă modificare a legislaţiei se referă la stabilirea ordonatorului de credite, în sensul că nu se va mai ocupa consiliul judeţean de repartizarea sumelor, ci Direcţia Generală a Finanţelor Publice. Motivul? Mateizer spune că reclamaţiile multor consilii locale vizau faptul că unele consilii judeţene politizează procesul “împărţirii banilor”. “Este un aspect nereal, întrucît totul se împarte după o anumită formulă şi nu se pot face <şmecherii>”, a adăugat el. Directorul Direcţiei Judeţene de Trezorerie a solicitat prefectului să faciliteze o întîlnire cu toţi primarii din judeţ, pentru a le aduce la cunoştinţă modalitatea prin care vor fi repartizate sumele anul viitor, astfel încît să nu fie luaţi prin surprindere cînd vor vedea că bugetele sînt... austere.