Fostul dictator irakian urmează să fie spînzurat în decurs de 30 de zile, însă Guvernul de la Bagdad păstrează tăcerea cu privire la executarea sentinţei, încercînd astfel să controleze tensiunile politice pe care această măsură le-ar genera. Sentinţa a generat o serie de speculaţii conform cărora execuţia va avea loc fie în secret, în următoarele zile, urmînd a fi anunţată abia după ce s-a realizat, fie public şi transmisă în direct la televiziune, ipoteză puţin probabilă. Curtea de Apel a Înaltului Tribunal Penal irakian a confirmat, marţi, sentinţa de condamnare la moarte a lui Saddam Hussein, acuzat de crime împotriva umanităţii, comise în timpul guvernării sale de 24 de ani.

Guvernul s-a abţinut în mai multe rînduri de la comentarii pe această temă, refuzînd să susţină vreo declaraţie cu privire la data sau modul în care va fi executat Saddam, înlăturat de la putere în urma ofensivei americane din 2003. Un site irakian a publicat miercuri o scrisoare de rămas bun a lui Saddam, în care acesta îndeamnă poporul irakian să-şi păstreze unitatea şi să fie un model de "coexistenţă, toleranţă şi iertare", adăugînd că este gata să se sacrifice el însuşi pentru Irak. Scrisoarea a fost redactată în noiembrie, după ce tribunalul a decis condamnarea la moarte prin spînzurare a fostului preşedinte irakian.

Preşedintele Jalal Talabani a reiterat că nu va semna niciodată o sentinţă la moarte, nici chiar pe cea a lui Saddam Hussein. Potrivit Constituţiei, acesta poate desemna pe unul dintre adjuncţii săi să semneze. Judecarea lui Saddam şi a altor şase inculpaţi va continua, pentru acuzaţiile de genocid împotriva etnicilor kurzi în nordul Irakului, în anii '80. Următoarea înfăţişare a lui Saddam în faţa tribunalului ar trebui să aibă loc la 8 ianuarie.

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch a făcut apel la Guvernul irakian să nu îl execute pe Saddam Hussein, apreciind că procesul acestuia nu a fost unul echitabil. India, care întreţinea relaţii restrînse cu Irakul condus de Saddam Hussein, a cerut clemenţă după confirmarea pedepsei capitale în procesul intentat fostului dictator irakian. Şi Marea Britanie şi-a reiterat opoziţia faţă de pedeapsa capitală după verdictul Curţii de Apel irakiene. Ministrul italian al Afacerilor Externe, Massimo D'Alema, a subliniat "opoziţia necondiţionată a Italiei faţă de pedeapsa cu moartea", subliniind necesitatea impunerii adevărului şi a dreptăţii în Irak şi exprimîndu-şi "preocuparea pentru consecinţele unei eventuale executări a sentinţei asupra dificilului proces de reconciliere naţională din Irak".

În schimb, administraţia de la Washington a apreciat că verdictul Curţii de Apel irakiene privind confirmarea pedepsei capitale împotriva lui Saddam Hussein este un eveniment care va rămîne "o dată de referinţă în istorie", subliniind că fostul dictator a avut parte de un proces echitabil.

Pentagonul angajează mercenari

În timp ce violenţele din Irak par să se accentueze de la o zi la alta, Statele Unite se află în plină criză de recruţi. În condiţiile în care preşedintele Bush vrea să suplimenteze efectivele din Irak şi Afganistan, Pentagonul a găsit soluţia: va recruta străini. Informaţia apărut în cotidianul american "Boston Globe", care precizează că Statele Unite vor chiar să deschidă centre de recrutare în alte ţări. O astfel de iniţiativă ar atrage critici dure din partea opiniei publice, pentru că soldaţii străini din armata Statelor Unite vor fi consideraţi mercenari. Pentagonul nu a dat detalii despre cum se va face recrutarea străinilor, condiţiile de eligibilitate sau în ce ţări vor fi amplasate centrele. Departamentul american al Apărării şi autoritatea pentru imigraţie accelerează punerea în aplicare a unui program pentru a facilita obţinerea cetăţeniei americane pentru străinii care se oferă voluntari.

Jurnaliştii americani apreciază că va fi nevoie de ani buni şi miliarde de dolari pentru a-i recruta, antrena şi echipa pe cei 35.000 de soldaţi de care Pentagonul spune că are nevoie. În prezent, potrivit legii, numai imigranţii aflaţi legal în Statele Unite se pot înrola. De curînd a fost introdusă însă o excepţie. Pentagonul poate recruta cetăţeni străini, dacă rolul lor este considerat vital pentru securitatea naţională. Sub stindardul Statelor Unite luptă 30.000 de soldaţi care nu sînt de origine americană, iar 100 dintre ei au fost ucişi pe fronturile din Irak şi Afganistan.