Guvernul îşi va asuma, astăzi, răspunderea pentru proiectul votului uninominal, în faţa Camerelor parlamentare reunite. Demersul Executivului are loc în condiţiile în care mai există încă două variante de vot uninominal, respectiv cea privind votul uninominal majoritar, în două tururi de scrutin, pentru care preşedintele Traian Băsescu a convocat deja referendumul, şi cea rezultată din Comisia de cod electoral şi aflată în dezbaterea Senatului. De altfel, preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a anunţat că proiectul îşi va continua traseul parlamentar. Liderul PSD Mircea Geoană a anunţat, sîmbătă, la Focşani, că unul dintre amendamentele social-democraţilor se referă la alegerea preşedinţilor de consilii judeţene tot prin vot uninominal. La rîndul său, premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat ieri, la Conferinţa PNL Bucureşti, că amendamentele parlamentarilor la proiectul privind votul uninominal, pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea vor fi analizate \"cu toată deschiderea\". Conform proiectului, jumătate din mandatele de parlamentari vor fi obţinute de primii clasaţi în colegii, restul vor fi redistribuite proporţional cu numărul de voturi obţinut la nivel naţional. Conform articolului 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Acelaşi articol mai prevede că Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

Alexandru Radu, profesor de ştiinţe politice, specializat în sisteme electorale, este de părere că proiectul votului uninominal propus de Guvern este preferabil din perspectivă democratică, în timp ce sistemul de vot susţinut de şeful statului este cel mai aproape de cerinţa votului uninominal. “Un sistem de vot nu poate îndeplini simultan obiectivul de a forma o majoritate stabilă şi puternică şi cel de a determina o cît mai bună reprezentare, el trebuind să facă rabat fie de la unul dintre obiective, fie de la celălalt”, a subliniat fostul vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente (AEP). În acest sens, iniţiativa legislativă a Guvernului încearcă, în opinia sa, să realizeze, prin votul uninominal mixt propus, “un compromis între obţinerea unei majorităţi stabile şi obţinerea unei mai bune reprezentări”, spre deosebire de Traian Băsescu, care “ţinteşte către o majoritate puternică, a unui singur partid”. Pe de altă parte, Radu susţine că sistemul de vot pentru care Executivul îşi va asuma răspunderea în Parlament este “complicat din punct de vedere tehnic, netransparent pentru cetăţeni şi predispus suspiciunii”, prin faptul că propune compensarea proporţională şi liste naţionale de candidaţi. Potrivit lui Radu, acest sistem este unul “majoritar cu regulă proporţională”. El a precizat că sistemul propus de Băsescu, cel majoritar uninominal clasic, este folosit în Franţa de aproape o jumătate de secol. Radu a precizat că acest sistem electoral, ca orice sistem majoritar, prezintă dezavantajul că nu utilizează toate voturile exprimate de cetăţeni, deficienţă atenuată la proiectul lui Tăriceanu prin introducerea unui sistem de compensare, prin listele naţionale de candidaţi. În opinia sa, ambele propuneri prezintă pericolul ca persoane fără legătură cu politica, “fotbalişti, manelişti”, dar cu notorietate publică, să acceadă în Parlament, în cazul variantei prezidenţiale acest pericol fiind mai accentuat.