Vicepreşedintele PD-L Gheorghe Flutur a anunţat, ieri, la finalul şedinţei Coaliţiei, că Executivul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe Codurile Penal şi Civil, la începutul lunii iunie. El a precizat că Victor Ponta şi Daniel Buda, coordonatori ai Comisiilor parlamentare speciale privind Codul penal şi, respectiv, cel civil, au primit mandat pentru a face timp de două săptămîni consultările şi dezbaterile necesare astfel încît, la începutul lunii iunie, Guvernul să-şi asume răspunderea pe cele două coduri. Liderul PD-L a evitat să spună în mod clar dacă şi asupra codurilor de procedură se va recurge la o măsură similară, adică să fie trecute prin asumarea răspunderii Guvernului: “Şi în cazul Codurilor de procedură există un calendar. Deocamdată ne-am concentrat pe Codul Penal şi Codul Civil. Codurile de procedură au şi ele un calendar, sperăm undeva pînă la sfîrşitul lunii iunie în acest calendar să finalizăm şi aceste două coduri”. El a spus că Ponta şi Buda sînt împuterniciţi să urmărească acest calendar pentru încadrarea în timp cu consultarea societăţii civile şi a celorlalte organisme. Întrebat despre declaraţia liderului PSD, Mircea Geoană, care vorbea despre existenţa unei perioade de o lună, premergătoare asumării răspunderii Guvernului pe Codul Penal şi Civil, Flutur a precizat: “Avem şi anumite angajamente şi responsabilităţi faţă de Comisia Europeană, dar cred că toată lumea este interesată ca începutul lunii iunie să ne găsească cu lucrurile finalizate şi cu această formulă de asumare a răspunderii”. Coordonatorul comisiei parlamentare speciale pentru Codul Penal, Victor Ponta, a declarat că forma propusă de Guvern în privinţa Codurilor Penal şi Civil va fi retrasă în urma deciziei de asumare a răspunderii Executivului pe codurile adoptate în comisiile parlamentare speciale. El a arătat, răspunzînd unei întrebări, că “este loc de întors” în privinţa unor prevederi criticate de ONG-uri, în cele două săptămîni care au mai rămas pînă la asumarea răspunderii. El a arătat că liderii coaliţiei au stabilit un prim termen, de 30 iunie, respectiv sfîrşitul sesiunii parlamentare, pentru finalizarea codurilor de procedură. Ponta a evitat să răspundă la întrebarea privind modul în care vor trece codurile de procedură - prin asumarea răspunderii, ca în cazul Codurilor principale, sau prin dezbatere parlamentară. El a arătat că, prin asumarea răspunderii Guvernului pe formele adoptate în comisii privind Codul Penal şi Civil se speră să fie dat un semnal care să aibă efect în raportul Comisiei Europene. El a mai arătat că Parlamentul şi-a asumat, totodată, şi sarcina de a se face un studiu de impact asupra Codurilor Penal şi Civil. Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat că în cazul codurilor de procedură nu se va apela la asumarea răspunderii Parlamentului, trebuind să se dea răgaz celor două Camere pentru a tranşa această problemă, întrucît are timp suficient pentru acest lucru. Preşedintele UDMR, Marko Bela, nu este de acord cu asumarea răspunderii guvernamentale pe codurile din justiţie, susţinînd că nu se justifică urgenţa unui asemenea demers întrucît codurile vor intra în vigoare abia peste cîţiva ani. Şi liberalii îşi menţin poziţia oficială anunţată la finalul lunii martie, privind adoptarea Codurilor prin dezbatere parlamentară şi nu prin asumare, dar şi de iniţiere a unei moţiuni de cenzură în cazul adoptării Codurilor prin asumarea răspunderii, potrivit afirmaţiilor prim-vicepreşedintelui PNL, Ludovic Orban. Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Adrian Năstase, consideră că asumarea răspunderii pe legi atît de importante cum sînt Codurile Civil şi Penal reprezintă o mare greşeală, menţionînd, pe blogul său, că ar vrea să creadă că PSD nu îşi va reconsidera poziţia privind nevoia dezbaterii publice a acestor proiecte. În opinia sa, în ultimele săptămîni “s-a văzut clar” faptul că ceea ce era invocat, la începutul anului, drept o condiţie sine qua non pentru un Raport favorabil al CE pe Justiţie nu există. Năstase aminteşte că aceste Coduri nu vor intra în vigoare imediat după adoptare, ci din 2011, susţinînd că “teza urgenţei” ţine de imagine şi nu de oportunitate politică.