Vicepreşedintele PD-L Gheorghe Flutur a declarat, ieri, că Guvernul îşi va asuma răspunderea pe proiecte de legi ce se referă la reforma statului român, cum ar fi legea salarizării unice, reformarea şi reorganizarea agenţiilor de stat, raţionalizarea cheltuielilor publice, relansarea mediului economic prin scutirea la impozitul pe profitul reinvestit, dar şi legile educaţiei, arătînd că acestea fac parte din Parteneriatul pentru România. El a arătat că reforma statului român include şi alte domenii, care nu fac obiectul asumării răspunderii Guvernului, cum ar fi reforma sistemului judiciar, unde mai trebuie adoptate două coduri juridice, reforma sistemului de pensii sau descentralizarea, menţionînd că 26 august este termenul la care Ministerele Agriculturii şi Culturii vor prezenta modul în care se va face descentralizarea acestor domenii. Flutur a spus că s-a decis ca aceste reforme să fie adoptate prin asumarea răspunderii guvernamentale pentru a nu se întîrzia în procesul de legiferare şi a exemplificat cu Legea poliţiei locale care încă nu a fost adoptată de Parlament. Potrivit liderului PD-L, în cazul acestor acte normative există riscul să dureze foarte mult dezbaterile parlamentare, “să se transforme în şezătoare”. La rîndul său, preşedintele Senatului, liderul social-democrat Mircea Geoană, a declarat că Guvernul este “indivizibil” şi, în consecinţă, nu poate lua decizii care să oblige o parte a sa, referindu-se la poziţia PSD în ceea ce priveşte legile educaţiei, care vine în contradicţie cu cea exprimată de PD-L şi de premier. Geoană a adăugat că, în opinia sa, ar fi util în acest moment să se deschidă “punţi de dialog” cu PNL şi UDMR, avînd în vedere faptul că legile educaţiei vor fi aplicate pe o perioadă mare de timp, de 10 sau 20 de ani: “Poziţia noastră este de bun simţ. Descurajez încercarea de politizare a acestui subiect. Aceste lucruri vor fi stabilite la începutul săptămînii viitoare, cînd Parlamentul se întoarce şi cînd, la nivelul grupurilor parlamentare (PSD şi PC, n.r.), vom avea o poziţie comună”. Liderul PSD a arătat totodată că această “grabă suspectă” de a forţa mîna Parlamentului este o chestiune care “seamănă mai degrabă a politicianism şi nu a treabă serioasă”.