Opinia sindicaliştilor din învăţământ şi a asociaţiilor studenţilor şi părinţilor din România nu înseamnă nimic pentru guvernanţi. Proiectul legii educaţiei a fost aprobat, ieri, în Guvern, urmând să fie trimis în Parlament pentru o dezbatere în regim de urgenţă. Încântat de această reuşită, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, şi-a permis să-i ia peste picior pe cei care s-au împotrivit proiectului actului normativ. El i-a invitat, atât pe membrii opoziţiei, cât şi pe sindicaliştii din învăţământ, să formuleze „propuneri constructive” pentru eventuala îmbunătăţire a proiectului în dezbaterile din Parlament. Probabil, prin „păreri constructive”, Daniel Funeriu înţelege păreri favorabile proiectului, având în vedere că atât sindicaliştii, cât şi reprezentanţii părinţilor şi studenţilor şi chiar şi membrii opoziţiei au adus zeci de amendamente pentru îmbunătăţirea proiectului, în aşa fel încât acesta să corespundă cu realitatea învăţământului românesc, amendamente care au fost ignorate. Ministrul Educaţiei a dat asigurări că va participa la discuţiile din comisiile şi grupurile parlamentare asupra proiectului, dacă va fi invitat. „Vreau un consens cât mai larg pentru acest proiect de lege”, a spus Daniel Funeriu. Premierul Emil Boc a anunţat anterior că Guvernul va solicita Parlamentului ca proiectul de lege privind educaţia naţională să fie adoptat până la sfârşitul actualei sesiuni. Reamintim că, acelaşi premier, şi-a asumat răspunderea pentru actuala lege a educaţiei, promulgată la sfârşitul anului trecut, cu acea ocazie afirmând că este cea mai bună lege a educaţiei din ultimii ani.

MODIFICĂRI „ESENŢIALE”. Ministrul Educaţiei a adus, totuşi, modificări proiectului de lege adoptat ieri de Guvern. Una dintre acestea prevede că absolvenţii de clasa a XII-a vor susţine o probă scrisă transdisciplinară la limba şi literatura română şi o limbă de circulaţie internaţională, o probă scrisă la limba şi literatura maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară, diferenţiată în funcţie de filieră, profil şi specializare, la matematică şi ştiinţele naturii (pentru profilul real), respectiv la ştiinţe socio-umane - istorie, geografie, economie, sociologie şi psihologie (pentru profilul umanist). O altă modificare, fără de care învăţământul românesc se pare că nu putea continua, prevede ca din conducerea universităţilor cu predare şi în limba minorităţilor să facă parte şi un reprezentant al cadrelor didactice care predau în acest domeniu. „Eu consider că o naţiune puternică este o naţiune care îi respectă pe cei din jurul său, care respectă minorităţile şi de aceea am introdus foarte multe lucruri pe care le-am discutat cu partenerii noştri de la UDMR. S-a stabilit faptul că, acolo unde există facultăţi în limbile minorităţilor, unul dintre prorectori va fi propus din rândul acelor facultăţi, tot aşa cum în cazul facultăţilor, unul dintre prodecani va fi propus din linia de studiu în limba minorităţilor”, a spus ministrul Educaţiei la finalul şedinţei de guvern. Dacă va trece şi de Parlament, legea educaţiei va intra în vigoare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, dar noua formă de bacalureat se va desfăşura din 2012, în timp ce restul modificărilor privind structura unităţilor de învăţământ se vor aplica din 2013. Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat ca proiectul legii educaţiei naţionale elaborat de Guvern să fie înscris cu prioritate pe ordinea de zi, termenul limită de dezbatere şi adoptare în Cameră fiind 26 mai.