În Programul de Convergență, publicat de Finanțe la finele săptămânii trecute, Guvernul admite că mai multe măsuri fiscal-bugetare luate anul trecut au dus la explozia curentă a inflației și că majorările salariale întrețin creșterea bazată pe consum de import (cu efect asupra aceleiași inflații). Pe de altă parte, MFP vede foarte relaxat problema deficitului bugetar, care dansează în jurul pragului de 3% din PIB, riscând oricând să derapeze în sus. Desigur, ce „uită“ să spune cei de la Finanțe este că România mai că a intrat în procedura de deficit excesiv în condițiile unei creșteri economice record... Să te ții distracție când vine o perioadă grea.

Cu toate că, în ultima perioadă, Guvernul a atacat politica monetară a BNR, negând că măsurile fiscale au dus la creșterea inflației, în programul de convergență, publicat la finele săptămânii de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), administrația admite o serie de... adevăruri economice, remarcă cei de la hotnews.ro. Iată ce notează MFP - „Începând cu septembrie 2017, rata anuală a inflației a crescut rapid și a reintrat în intervalul de variație al țintei, în special din cauza altor măsuri fiscal-bugetare cu impact imediat în creșterea prețurilor unor produse cu pondere mare în IPC (indicele prețurilor de consum; reintroducerea supraccizei la carburanți, spre exemplu - n.r.)“. De asemenea, MFP admite că folosirea instrumentelor de politică monetară, în special majorarea dobânzii-cheie, este necesară pentru controlul cererii agregate, dar dozajul ei depinde de calitatea mixului de politici macroeconomice. Finanțele o dau și-n optimism, așa cum era de așteptat - „În 2016, deficitul bugetar a înregistrat o creștere către valoarea maximă permisă (3% din PIB); s-a redus marginal la nivelul de 2,9% din PIB în 2017. În termeni structurali, se înregistrează o deviere de la Obiectivul Bugetar pe Termen Mediu (MTO) stabilit pentru România, de 1% din PIB, dar cu perspectiva de a reintra pe o traiectorie bună începând cu 2019“. Desigur, de aici lipsește precizarea că-n 2018 sunt mari șanse să sărim peste pragul de 3% din PIB și să intrăm în procedura de deficit excesiv a UE. MFP amintește de relaxarea fiscală și de creșterea veniturilor populației, dar admite că există riscul ca o parte a cererii interne suplimentare să fie acoperită în mare proporție de importuri, cu impact asupra dezechilibrelor externe. Nu în ultimul rând, „analiza de sustenabilitate relevă o creștere a datoriei până la peste 60% din PIB la orizontul lui 2026, combinată cu riscurile scoase în evidență de testele de sensibilitate, în special de șocurile negative ce pot amenința balanța primară“ - „Simularea unor șocuri simultane la adresa creșterii, ratei dobânzii și balanței primare conduce la o pondere mai mare de 70% a datoriei publice în PIB, în 2020“.