Companiile producătoare de medicamente se află în situaţia de a nu putea plăti taxa clawback pentru primul trimestru din 2012, facturile fiind mult prea mari. Ca o consecinţă directă, mai multe medicamente accesibile ca preţ, pentru cancer sau boli cardiovasculare, ar putea fi scoase de pe lista de compensate, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). \"Vom plăti, într-un fel sau altul, însă vor exista urmări grave, cum ar fi concedierea unor angajaţi sau, ceea ce afectează direct pacientul, scoaterea mai multor medicamente compensate de pe listă\", a precizat şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian. Pe de altă parte, pacienţii susţin că în farmacii există deja un deficit de 40 de medicamente pentru citostatice, pentru tratamentul pacienţilor cu cancer. Potrivit reprezentanţilor producătorilor de medicamente, pacienţii nu vor rămâne fără medicamente, ci cu alternative de tratament mai costisitoare.

Ministrul Sănătăţii, Vasile Cepoi, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la reacţia producătorilor şi importatorilor ca urmare a aplicării taxei de clawback, care, în opinia sa, are consecinţe directe asupra accesului pacienţilor la medicamente. \"Sunt preocupat de această problemă încă de la începutul mandatului. Din păcate, este o situaţie pe care am preluat-o şi pe care încercăm să o rezolvăm în timp record, pentru că tensiunile apărute pot duce la situaţia unui blocaj în aprovizionarea cu medicamente. Cred că numai împreună, prin dialog şi transparenţă, putem rezolva problemele. Am avut mai multe întâlniri cu reprezentaţii Ministerului Finanţelor şi deja avem câteva variante de lucru\", a declarat el. Şi şeful Executivului, Victor Ponta, a declarat, ieri, că va participa la o reuniune unde se va discuta despre reacţia producătorilor de medicamente în urma aplicării taxei de clawback. Acesta l-a acuzat pe fostul şef al Casei Naţionale de Sănătate, Lucian Duţă, că, în ultimele zile de mandat, a emis mai multe facturi care au grevat producătorii, iar acum Guvernul Ponta încearcă să găsească soluţii. ”Da, este o situaţie extrem de gravă provocată de faptul că în 2010 şi 2011 nu s-a încasat niciun leu din ceea ce trebuia încasat de la firmele de medicamente. Înainte să plece, domnul Duţă a vrut să arunce aşa o ultimă bombă asupra noului Guvern şi a emis o groază de facturi şi ne-am trezit acum cu problema aceasta, repet, moştenită de la vechile guvernări PDL şi accentuată de acţiunea din ultima zi a domnului Duţă. Sper să găsim soluţii să o rezolvăm”, a declarat Ponta.

OUG-URI ŞI TERGIVERSĂRI PORTOCALII = HAOS După întâlnirea de ieri, companiile membre ale ARPIM şi cele ale APMGR au anunţat că nu s-a ajuns la o soluţie în privinţa suspendării taxei clawback, deşi discuţiile cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor au fost transparente şi constructive. Reprezentantul ARPIM, Sorin Popescu, a subliniat: “Criza actuală este consecinţa tergiversărilor permanente din ultimii doi ani şi jumătate în corectarea taxelor de clawback emise prin OUG în anul 2009 şi 2011, precum şi a ignorării multiplelor iniţiative ale parlamentului de a preveni o criză în asigurarea tratamentului pacienţilor cu medicamente”, a subliniat Popescu. La rândul său, preşedintele ARPIM, Regis L’homme, a arătat că situaţia este foarte gravă pentru pacienţi. El a adăugat că, în prezent, cuantumul taxei clawback este nesustenabil pentru industria farmaceutică, aceasta reprezentând peste 400 milioane de euro pe an, o medie de 33,6% din totalul vânzărilor compensate ale producătorilor de medicamente şi este unică în Europa în această formă.

Cele două asociaţii cer suspendarea imediată a legii clawback până la modificarea ei, în colaborare cu Parlamentul României şi în respectul principiilor economice şi al practicilor europene. El a subliniat că una din cauzele principale ale acestei suprataxe excesive de aproape 35% şi suma rambursată este evaluarea greşită în buget a consumului real de medicamente în 2011, care a fost de 5,7 miliarde lei, faţă de un consum real de 6,8 miliarde lei.