Guvernul îşi menţine decizia de a-i obliga pe distribuitorii de medicamente să achite contribuţii trimestriale pentru finanţarea unor cheltuieli publice în sistemul de sănătate, urmând ca nivelul acestei contribuţii şi metodologia de calcul să fie stabilite într-un interval maxim de 30 zile. Obligaţia achitării acestor contribuţii este valabilă şi pentru reprezentanţii legali ai deţinătorilor de autorizaţii. \"Pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor sau reprezentanţii legali ai acestora au obligaţia unei contribuţii trimestriale pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru medicamentele folosite în tratamentul ambulatoriu, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, în tratamentul spitalicesc şi în tratamentul din alte unităţi sanitare care acordă servicii medicale în cadrul cărora sunt utilizate medicamente, suportate din Fondul naţional unic de asigurări de sănătate şi din bugetul Ministerului Sănătăţii\", se arată într-o ordonanţă de urgenţă aprobată de Guvern. Nivelul contribuţiei, metodologia de calcul, procedura de raportare, de control şi de sancţionare, precum şi destinaţia contribuţiei vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 zile. Ordonanţa, care abrogă prevederile adoptate anterior de Guvern pe această temă, este argumentată prin necesitatea implementării unui \"sistem de clawback sustenabil\" pentru suplimentarea în continuare a surselor de finanţare a sistemului public de sănătate în regim de urgenţă, în vederea asigurării asistenţei medicale a populaţiei, arătându-se că neadoptarea unor măsuri imediate ar conduce la imposibilitatea organizării corespunzătoare a activităţilor din domeniul sanitar şi la imposibilitatea îmbunătăţirii condiţiilor de desfăşurare a acestora, cu consecinţe negative în ceea ce priveşte calitatea serviciilor medicale, prin lipsa resurselor financiare necesare asigurării asistenţei medicale pentru un număr important de pacienţi. În toamna anului 2009, Guvernul a decis ca în domeniul medical să fie introdus sistemul \"clawback\", prin intermediul căruia toţi producătorii de medicamente care desfac produse pe piaţa românească trebuie să contribuie trimestrial la finanţarea sistemului public de sănătate cu o sumă reprezentând între 5% şi 11% din veniturile realizate în urma vânzării produselor. Contribuţia era calculată în funcţie de volumul veniturilor realizate de aceştia din vânzarea medicamentelor incluse în programele naţionale de sănătate, în lista de medicamente compensate, precum şi a celor utilizate în consumul intra-spitalicesc. Producătorii care nu îşi îndeplineau obligaţia de plată pierdeau dreptul de a li se deconta din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate contravaloarea medicamentelor comercializate. Guvernul estima că va obţine în 2011 un plus de 590 milioane lei din impozitul pe profit, din contribuţia care va fi vărsată la buget de către producătorii de medicamente, în funcţie de veniturile obţinute din vânzarea produselor, sumă care va urca la 600 milioane lei în 2012 şi la 620 milioane lei în 2013. Companiile din domeniu au acuzat atunci că noua taxă este discriminatorie pentru agenţii economici prin suprafiscalizare. Ulterior, Guvernul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional să clarifice cadrul legal privind taxa clawback percepută distribuitorilor de medicamente. În urmă cu trei săptămâni, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, a declarat că este nevoie de un pachet de servicii de bază şi de o nouă lege a clawback-ului, care ar putea produce o predictibilitate a consumului de medicamente.