Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru Codurile Civil şi Penal

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru Codurile Civil şi Penal

Eveniment 23 Iunie 2009 / 00:00 541 accesări

Asumarea răspunderii Guvernului asupra Codurilor juridice Codul Penal şi Codul Civil, a stîrnit reacţii dure atît din partea societăţii civile, cît şi din partea opoziţiei care a ameninţat chiar şi cu moţiunea de cenzură. Conform afirmaţiilor guvernanţilor, adoptarea codurilor prin procedura asumării răspunderii era necesară pentru îndeplinirea angajamentelor luate faţă de Uniunea Europeană. Înainte de întrunirea şedinţei comune a celor două Camere ale Parlamentului, liderii partidelor aflate la guvernare, PSD şi PD-L, s-au întrunit în şedinţă pentru a discuta pe marginea acestor proiecte pe care Executivul a decis să-şi asume răspunderea. A urmat apoi şedinţa Guvernului, în cadrul căreia Executivul a aprobat forma finală a Codurilor Penal şi Civil, acceptînd 23 de amendamente dintr-un total de 50 depuse, dintre care 18 la Codul Civil şi 5 la Codul Penal. Pentru Codul Civil au fost depuse 42 de amendamente, iar la Codul Penal au fost formulate 8 amendamente. Şedinţa de Guvern în care a fost adoptată forma finală a celor două proiecte de legi a durat circa 20 de minute. La începutul şedinţei, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu a afirmat că cele două Coduri au fost realizate printr-un deplin acord între specialiştii Ministerului de Justiţie şi membrii celor două comisii parlamentare de specialitate. După şedinţa specială de la Palatul Victoria, miniştrii în frunte cu premierul Emil Boc au prezentat Legislativului în două şedinţe consecutive argumentele pentru care au decis asumarea răspunderii. Boc a declarat că asumarea răspunderii Guvernului pentru Codurile Civil şi Penal este necesară pentru o reformă profundă a sistemului judiciar: “Ne-am luat angajamentul în faţa UE că vom adopta aceste Coduri. Cred că este timpul să ne ţinem de cuvînt”. El a susţinut că noile Coduri vor asigura un act de justiţie mai rapid, cu costuri scăzute. Premierul a precizat că proiectul Codului Civil preia inclusiv soluţii legislative noi prevăzute în acte similare din Franţa, Italia, Spania, Elveţia, Germania, Canada şi Brazilia, fiind corelate şi norme conţinute de instrumente internaţionale şi de actualul cadru legislativ intern. El a arătat că au fost de asemenea valorificate, adaptate şi corelate prevederi conţinute de instrumente internaţionale şi de actualul cadru legislativ intern, “filtrînd” normele de bază ale soluţiilor oferite constant de doctrine şi jurisprudenţă de-a lungul anilor. Boc a declarat că proiectul Codului Civil reglementează pentru prima dată drepturi precum cel la viaţă, la sănătate, la integritate, la viaţă privată şi la demnitatea persoanei, dar şi respectul memoriei persoanei decedate. În ceea ce priveşte proiectul Codului Penal, premierul a spus că noul act normativ introduce o pedeapsă complementară - interzicerea dreptului de a se apropia de locuinţă, de locul de muncă, şcoală sau de alte locuri unde victima desfăşoară activităţi sociale. Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Executivul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată.

Plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului a adoptat, apoi, cu unanimitate de voturi, prelungirea mandatului Comisiei speciale pentru dezbaterea codurilor pînă la 15 septembrie, pentru finalizarea discuţiilor la codurile de procedură civilă şi penală. Liberalii s-au întrunit, ieri, în cadrul şedinţei Biroului Politic Central (BPC) al partidului. La finalul şedinţei, prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a declarat că în cadrul BPC s-a reconfirmat decizia anterioară de depunere a unei moţiuni de cenzură pe Coduri. Orban a arătat că PNL vrea să obţină semnături nu doar de la UDMR, ci şi din partea celor care nu sînt de acord cu codurile. În schimb, preşedintele UDMR, Marko Bela, a anunţat că parlamentarii Uniunii nu vor adera la vreo moţiune de cenzură în urma asumării răspunderii Guvernului pentru proiectele Codurilor.



12