De nouă zile, în Somalia domneşte anarhia. Confruntările dintre miliţiile islamiste şi forţele pro-guvernamentale au lăsat în urmă sute de victime, magazine devastate şi case incendiate. În cursul zilei de ieri, se relatează că miliţiile islamiste care au încercat să preia puterea au abandonat capitala Mogadishu, iar forţele guvernamentale împreună cu trupele etiopiene au ocupat principalele rute de acces şi urmau să preia controlul. Guvernul susţine că, înainte de a părăsi capitala, islamiştii au distribuit armament populaţiei civile, promiţînd că se vor reîntoarce în capitală în următoarele ore. În mai multe cartiere din Moghadishu, mai ales în nordul oraşului, unele clanuri au început să se lupte între ele, mulţi civili fiind ucişi în luptele de stradă.

Conflictul s-a redeschis pe data de 20 decembrie după ce forţele militare islamiste au ameninţat că vor lansa un atac dacă Etiopia va refuza să îşi retragă militarii din Somalia, ţară sfîşiată de lupte secesioniste din anul 1991, după înlăturarea dictatorului Mohamad Siad Barre. Uniunea Africană şi Liga Arabă au stabilit ca o condiţie a păcii retragerea militarilor străini, cerînd, pe de altă parte şi trupelor rivale din Somalia să respecte armistiţiul. La rîndul lor, liderii Organizaţiei Conferinţei Islamice au avertizat asupra faptului că luptele ar putea înrăutăţi tragedia umanitară declanşată în regiune. O astfel de dramă s-a produs ieri, cînd 17 persoane au murit şi alte 140 au fost date dispărute, după naufragiul a două ambarcaţiuni somaleze. Cuprinsă de panică, populaţia a încercat să fugă din calea războiului.

Guvernul somalez a declarat stare de necesitate după ce a ajuns să deţină controlul a 95% din capitală. De asemenea, miliţiile loiale Guvernului au preluat controlul portului şi aeroportului internaţional după ce islamiştii au părăsit zona. Miercuri Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a eşuat în încercarea de a obţine consensul în încercarea de a adopta o declaraţie prin care cerea retragerea trupelor străine din Somalia şi sfîrşitul operaţiunilor mlitare. Era a doua încercare de vot pentru această rezoluţie.

"Război sfînt împotriva cruciaţilor"

Informaţii contradictorii vin din zona de conflict. Liderul Consiliului Tribunalelor Islamice a dat asigurări că retragerea trupelor sale este o manevră tactică, menită să evite vărsarea de sînge. "Am retras toţi liderii şi membrii care lucrau în capitală. Oraşul Mogadishu este în haos", a declarat şeicul Sharif Ahmed reprezentînd miliţiile islamiste. În acelaşi timp, o grupare irakiană ce are legături cu reţeaua al-Qaida a îndemnat musulmanii din Cornul Africii să ofere susţinere miliţiilor islamiste somaleze. Etiopia care apără Guvernul interimar somalez, a declarat că se află la jumătatea drumului pentru a-i învinge pe islamişti, alimentînd temerile conform cărora următorul său pas ar fi utilizarea atacurilor aeriene şi trupele terestre pentru a captura capitala. Etiopia s-a dovedit mai mult decît un oponent demn de luat în seamă pentru combatanţii islamişti, conduşi de fervoarea religioasă, dar care duc lipsă de avioane MIG şi de lunga experienţă a uneia dintre cele mai eficiente armate africane. O retragere tactică a islamiştilor ar putea permite accesul militarilor etiopieni în Somalia şi demararea unei campanii de gherilă pe teritoriul somalez.

Consiliul Tribunalelor din Somalia a calificat acest conflict cu Etiopia, condusă de creştini, drept un "război sfînt împotriva cruciaţilor", descoperind animozităţile dintre cele două state vecine. Etiopia l-a descris ca pe un război împotriva teroriştilor care au legături cu al-Qaida, cîştigînd sprijinul tacit al autorităţilor de la Washington, care consideră că militanţii islamici se ascund în Somalia. Premierul etiopian Meles Zenawi a declarat că forţele sale au ucis pînă la 1.000 de combatanţi islamişti şi au rănit alţi 3.000, chiar dacă nu există nicio verificare independentă a acestor cifre. La rîndul lor, islamiştii susţin că au ucis sute de persoane. Peste 800 de persoane au fost rănite şi altele cîteva mii au părăsit zona de conflict, potrivit Crucii Roşii. Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi a avertizat cu privire la riscul unei crize de ajutoare în zonă, regiunea confruntîndu-se deja şi cu consecinţele inundaţiilor.