Un singur cuvânt descrie perfect site-ul OneStopShop, lansat la finele săptămânii de Guvern. Din păcate, cuvântul este în limba engleză, dar nu disperaţi, oferim şi o traducere. EŞEC (n.r. - în română, eşec înseamnă eşec! Era vorba de engleza lui Băsescu, potrivit căruia, dacă nu avem „ă performant economi, ză eşec ov aur polisi iz garantid”). Cum ziceam, site-ul dedicat IMM-urilor (immoss.ro) e un mare eşec, dar şi o dovadă că, dacă eşti deştept şi aplici manevra „Ridzi”, poţi face ca o pagină de web de cel mult 5.000 euro să coste 1,2 milioane euro. Pe marele site pentru IMM-uri nu găseşti decât link-uri către alte pagini, iar marele avantaj (trimiterea online a unor declaraţii) este doar apă de ploaie - poţi, cel mult, să completezi nişte formulare, pe care le printezi ulterior şi le trimiţi prin poştă. Ba mai mult, vineri după-amiază, la nici 24 de ore de la lansare, site-ul era „offline”.

POŞTAŞUL SE LOGHEAZĂ ÎNTOTDEAUNA DE DOUĂ ORI. „Este un site care combină informaţii de pe 25 de site-uri dedicate firmelor mici şi mijlocii”, spune premierul Emil Boc, fără a oferi însă o explicaţie în privinţa costurilor astronomice ale proiectului. Ce este aşa spectaculos? Pe scurt, nimic. immoss.ro este doar o colecţie de link-uri către alte pagini şi o bază de date din care managerii pot descărca diverse formulare şi declaraţii care se găsesc însă extrem de uşor şi pe multe alte pagini. Ba mai rău, „trimiterea” online înseamnă de fapt „completare”. Nu-i neapărat vina Guvernului că unele agenţii şi direcţii nu acceptă declaraţii online, dar nici să promovezi aşa ceva nu-i core... scuze, cu toată discuţia asta despre web, am uitat că suntem în România şi că ai noştri n-au „timidităţi” de gen. Aşadar, completezi un formular pe net, după care, în cel mai pur stil „dezinformatic” românesc, pui totul în plic şi trimiţi prin poştă. Jumătate online, jumătate offline. Mai mult offline, ce-i drept. Ieri, la nici 24 de ore de la lansare, pagina era inaccesibilă. No problem. Şi telegondola din Valea Jiului s-a stricat în ziua lansării, şi Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) şi Ghiseul.ro sunt încă nefuncţionale. E ceva firesc pentru România.

MEDIOCRITATE LA SUPRAPREŢ. Şi totuşi, chiar merită un site care nu merge 1,2 milioane euro? „În niciun caz”, îmi spune un webdesigner constănţean, care face site-uri de peste 15 ani. „E un simplu agregator de date, care trimite utilizatorul către site-uri externe sau care adună informaţii ce se regăsesc pe alte pagini. În cel mai bun caz, dacă ar fi să vinzi la suprapreţ, o asemenea pagină costă 5.000 euro, pentru că nu are niciun modul complex. Poate fi făcută şi de un webdesigner mediocru”, explică specialistul. Şi, deci, unde s-au dus 1,2 milioane euro? Din câte se pare, au fost şase evenimente de promovare. Şi s-a mai făcut şi un birou, unde doarme probabil administratorul paginii. OK, şi cu restul de 1,18 milioane ce s-a întâmplat? N-avem răspuns, dar putem intui că cineva doarme diseară într-o vilă nouă. „Înainte, ca să aduni toate informaţiile necesare pentru deschiderea, funcţionarea sau închiderea unei firme, aveai nevoie de 4 - 8 ore. Acum, rezolvi relaţia cu statul în 20 de minute”, a spus mândru Emil Boc, care a uitat că să trimiţi un formular prin poştă durează cam 24 de ore. Cum spuneam, EŞEC.