”Dacă păstrăm decizia la Bucureşti, cetăţeanul îşi va pierde încrederea în comunitate”

Staţiunea Mamaia a găzduit, în week-end, lucrările Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR), iar conferinţa de presă organizată cu această ocazie a fost presărată de declaraţii contradictorii ale reprezentanţilor Guvernului: ministrul Integrării Europene, Anca Boagiu, şi secretarul de stat de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, Mircea Nicu Toader. Deşi în declaraţiile de presă iniţiale ambii au susţinut la unison că sînt adepţi înflăcăraţi ai descentralizării administraţiei, afirmaţiile rostite după doar cîteva minute, pe probleme punctuale, au arătat că Guvernul încearcă de fapt să centralizeze responsabilităţile şi puterea de decizie a autorităţilor locale. „Sînt un suporter al descentralizării. Ca ministru al Integrării Europene înţeleg foarte bine ce înseamnă să fii un stat european în mod real. În toate statele membre, cheia dezvoltării a fost reprezentată în primul rînd de forţa autorităţilor locale, fie că dicutăm de consilii judeţene, fie că discutăm de primării de municipii, oraşe sau comune. Din acest motiv, dorinţa autorităţilor locale de a căpăta cît mai multă forţă şi resurse financiare este îndreptăţită”, a declarat, în debutul conferinţei, Anca Boagiu. Deşi susţine faptul că este nevoie de o colaborare cît mai eficientă între autorităţile locale şi executiv, ministrul a indus ideea unei poziţii antagonice între administraţia centrală şi cea locală: „Aflîndu-mă pe partea cealaltă a baricadei, sîntem de acord cu acordarea de forţă autorităţilor locale, dar în acelaşi timp, şi cu responsabilizarea lor. Voi susţine toate demersurile UNCJR care vizează descentralizarea, cu amendamentul că orice prevedere legală viitoare să nu încalce prevederile legislaţiei europene. Cred în descentralizare şi consider că autorităţile locale trebuie să capete cît mai multă forţă, iar ministerele mult mai puţină, rămînînd cu responabilitatea de urmărire a programelor naţionale, de control, de gestionare a bugetului naţional, fără a mai avea atribute de decizie la nivel local, aceasta fiind responsabilitatea autorităţilor locale. Pînă la urmă, autoritatea locală este cea care se află cel mai aproape de cetăţean şi trebuie să o lăsăm să urmărească interesele cetăţenilor pe care îi reprezintă”, a afirmat Boagiu. O poziţie pozitivă faţă de descentralizare a adoptat şi Toader: ”Am o opinie categorică pentru descentralizare şi coborîrea deciziei spre nucleul administraţiei locale, şi mă refer aici la primării. În ce priveşte prefecturile, nu unităţile descentralizate trebuie coordonate de prefect, ci serviciile de control. Trebuie să găsim formulele de coordonare a acestor instituţii, astfel încît să nu se rupă palierul decizional la un anumit nivel”.

La rîndul său, preşedintele UNCJR, Liviu Dragnea, a prezentat principalele probleme întîmpinate de autorităţile locale în teritoriu: ”Ne confruntăm în principal cu lipsa resurselor şi asta este principala problemă pentru toate autorităţile locale. De asemenea, ne confruntăm cu lipsa competenţelor suficiente pentru a putea răspunde tuturor solicitărilor cetăţenilor pe care îi reprezentăm. În esenţă, dorinţa de descentralizare este o preocupare firească din partea comunităţilor, pentru a putea avea cît mai aproape puterea de decizie. Un cetăţean, cînd are probleme, merge prima dată la primar. Dacă păstrăm decizia la Bucureşti, cetăţeanul îşi va pierde încrederea în comunitate şi va pierde şi sentimentul de apartenenţă la comunitatea din care face parte. Ne lovim şi de lipsa de comunicare dintre autorităţile locale şi majoritatea covîrşitoare a autorităţilor centrale. Există două excepţii: MAI, cu care avem o bogată colaborare, cu suişuri şi coborîşuri, dar avem comunicare, şi, de curînd, am început să structurăm o comunicare bună cu MIE. E mai important pentru cetăţeni să poată trage o autoritate de mînecă în fiecare zi decît să fie nevoit să meargă la Bucureşti. Dorim o decizie politică fermă privind descentralizarea”.

Administraţie locală autonomă, dar dirijată de... Guvern

Declaraţiile pro-descentralizare ale reprezentanţilor Executivului fac notă discordantă cu acţiunile legislative privind administraţia publică, inţiate de guvernanţi în actuala legislatură. Unul din cele mai elocvente exemple în acest sens este Legea 276/2006, privind reorganizarea regiilor autonome din subordinea autorităţilor locale. Prin această Lege se modifică art 12 din Legea 15/1990, astfel că din Consiliile de Administraţie ale regiilor autonome vor face parte cîte un reprezentant al Ministerului de Finanţe şi al ministerului de resort. Întrebat de reporterii cotidianului ”Telegraf” cum comentează iniţiativa legislativă în contextul în care Guvernul ”susţine” descentralizarea, reprezentantul MAI a încropit o scuză: ”Sînt doar doi reprezentanţi ai Guvernului. A apărut această iniţiativă deoarece nu există o corespondenţă şi o informare corectă asupra problemelor de la nivelul regiilor”... Deşi recunoaşte în declaraţia iniţială că Guvernul ar trebui să se limiteze la activităţi de monitorizare şi că „una e controlul şi alta e administrarea”, Toader a afirmat că modificarea promovată de Guvern prin Legea 276 este, totuşi, necesară. Boagiu a ţinut să-i sară în imediat în ajutor colegului de cabinet, încercînd să explice mai detaliat de ce are nevoie Guvernul de imixtiune în administraţia publică, în plin proces de descentralizare: ”De fiecare dată cînd nu se întîmplă ce trebuie într-un anumit domeniu, la nivel local nu se preia responsabilitatea şi toate privirile se îndreaptă către stat. Cînd ne asumăm responsabilitatea, trebuie să o facem pînă la capăt. Modelul în care statul face totul a dispărut. Practic, ne place cînd avem forţă, nu ne place cînd avem probleme şi trebuie să ne ajute statul. Întotdeauna există o vină de o parte, o vină de altă parte. Problemele pleacă de la anumite proceduri care trebuie modificate. Trebuie stabilit exact cine de ce răspunde şi pentru ce”. Ministrul a omis însă să precizeze că ochii se îndreaptă de obicei către stat pentru că majoritatea surselor de finanţare sînt centralizate la bugetul de stat, autorităţile locale beneficiind de resurse minimale, al căror cuantum se află deseori la limita existenţei acestora. ”Nu au ce să caute în regiile de interes local reprezentanţii ministerelor. Nu mai dorim ca centrul să se implice în administraţia locală. Să intre cu reprezentanţi în regiile autonome de interes naţional. Reprezentanţii ministerelor nu vor da decît decizii politice care, cu siguranţă, nu vor aduce mai mulţi bani la nivel local”, a declarat, în acest sens, Liviu Dragnea. De altfel, Adunarea Generală a UNCJR a adoptat un document de poziţie care va fi comunicat tuturor instituţiilor centrale ale statului, prin care critică centralizarea excesivă a administraţiei publice şi încălcarea gravă a principiilor descentralizării, acceptate de România ca şi condiţii principale de aderare la UE. Prin acest document, Uniunea solicită limitarea rolului Guvernului şi al tuturor instituţiilor administraţiei centrale în administraţia locală şi iniţierea unei dezbateri publice privind dezvoltarea regională în România, rolul Consiliilor de Dezvoltare Regională, precum şi oportunitatea redesenării regiunilor de dezvoltare. Un alt document adoptat de preşedinţii consiliilor judeţene este reprezentat de o solicitare adresată MAI, privind iniţierea unei modificări legislative care să permită aprobarea hotărîrilor locale de patrimoniu cu votul majorităţii simple a aleşilor locali.

”Autorităţile locale sînt singurele instituţii care pot dezvolta turismul”

Preşedintele UNCJR a abordat şi problema plajelor: ”Nu e firesc ca plajele să fie administrate de la centru. Din păcate, ceea ce se întîmplă pe litoralul românesc i-a determinat pe turişti să meargă pe litoralul vecinilor noştri bulgari. S-a dat acest act normativ pentru eliminarea autorizaţiilor necesare construcţiilor pe plaje. Acum trei ani, Mamaia era un bun cîştigat. Mamaia funcţiona! A fost nevoie să modificăm modificarea ca să ajungem într-o situaţie în care ne dăm cu stîngul în dreptul. Nu sînt de specialitate, dar este o aberaţie să ai un hotel aici şi plaja să fie luată de firme care n-au nici o treabă cu turismul, selectate de la Bucureşti. Autorităţile locale sînt singurele instituţii care pot dezvolta turismul. Agenţia Naţională de Turism are aici un simplu perceptor care se plimbă pe la hoteluri să le autorizeze”. Încercînd să ia apărarea colegei Sulfina Barbu, arhitectul distrugerii turismului de pe litoral, Boagiu a încercat să arunce vina asupra autorităţilor locale, care nu ar fi dat autorizaţii pentru desfăşurarea serviciilor de pe litoral. ”Cred că orgoliile politice nu trebuie să afecteze interesul cetăţeanului. Serviciile nu sînt asigurate cum trebuie pe plaje pentru că au nevoie de autorizaţii de la autorităţile locale. Nu cred că ce se întîmplă acum pe litoral i-a trimis pe turiştii români în altă parte, pentru că aceştia plecau deja”, a precizat ministrul Integrării. Aflînd de la reprezentanţii mass media că, de fapt, autorităţile locale nu pot elibera autorizaţii pentru că firmele respective nu au aviz de mediu şi pentru că, în prealabil, nu au fost întocmite procedurile legale privind urbanismul de către instituţiile din subordinea Ministerului Mediului, condus de Sulfina Barbu, Boagiu a evitat să mai facă declaraţii pe acest subiect.