Analiştii economici apreciază că noul guvern trebuie să fie format foarte repede, pentru a elimina o parte din incertitudini, şi să deţină o majoritate solidă în Parlament, astfel încît să poată lua măsuri “mai puţin plăcute” în “vremurile foarte grele” care urmează. “Avem nevoie foarte rapid de un guvern foarte puternic. Un guvern cu majoritate puternică în Parlament este important, pentru că urmează vremuri foarte grele”, a declarat economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru. El a apreciat că situaţia privind noul guvern, respectiv din ce partide este format şi ce majoritate parlamentară deţine, ar trebuie clarificată chiar şi pînă la finele săptămînii: “E important să ne mişcăm repede. Incertitudinea alimentează speculaţiile şi volatilitatea de pe piaţă poate fi foarte mare”. El spune că “oricare ar fi următorul guvern, acesta va trebui să ia măsuri foarte restrictive pe partea fiscal-bugetară şi de venituri. Deficitul bugetar trebuie redus şi nu pot fi excluse majorările de taxe”. Dumitru a precizat că deficitul bugetar va “sări uşor de 4-5%”, avînd în vedere actuala construcţie bugetară pentru 2009. Şi economistul-şef al BCR, Lucian Anghel, consideră că noul guvern trebuie să fie format foarte repede şi să ia măsuri rapid. Anghel speră ca pînă la finele anului să fie deja format noul executiv, care să şi adopte primele măsuri, în contextul în care investitorii internaţionali vor urmări situaţia locală. El anticipează că rolul statului în economie va fi din ce în ce mai important, cel puţin pentru o perioadă de cîţiva ani. Anghel crede că noile măsuri trebuie prezentate investitorilor străini, pentru că România depinde încă de fondurile internaţionale. Laurian Lungu, profesor asociat la Cardiff Business School şi director de cercetare la Grupul de Economie Aplicată (GEA), consideră că, indiferent de componenţa viitoarei alianţe, programele individuale ale partidelor vor fi modificate şi că nu ştie de unde se vor lua banii necesari acestora. În acest context, el a afirmat că noul Executiv va fi nevoit să găsească fondurile de finanţare a planului anti-criză. Lungu apreciază că autorităţile ar trebui să facă o proiecţie a deficitului bugetar şi a datoriei publice pe baza unor scenarii economice, dintre care unele să fie “mai puţin optimiste”. Referitor la măsurile pe care Executivul ar putea să le adopte în contextul actual, analiştii apreciază că este nevoie de o mai mare atenţie pe partea bugetară.

Senior analistul Economist Intelligence Unit (EIU) Joan Hoey a apreciat că negocierile pentru formarea noului Cabinet vor fi dure şi de durată, iar o astfel de situaţie este riscantă pentru România, avînd în vedere magnitudinea crizei financiare şi economice şi consecinţele negative a acesteia asupra ţărilor emergente. În acelaşi timp, ea afirmă că este posibilă formarea noului executiv pînă la sfîrşitul anului, dar se aşteaptă la un guvern instabil sau o coaliţie care “scîrţîie şi se chinuie să ajungă la coerenţă politică şi să implementeze reforme”, într-un moment în care criza globală economică cere o conducere puternică. Analistul EIU ia în considerare mai multe variante de coaliţie majoritară pentru formarea noului guvern: “Este foarte puţin probabil ca preşedintele Băsescu să invite PSD să formeze un guvern, chiar în condiţiile în care PSD va ieşi învingător cu cele mai multe voturi. PD-L nu va forma un guvern majoritar decît dacă va convinge PNL sau PSD să li se alăture. Istoria relaţiilor nu tocmai bune dintre PD-L şi aceste două partide va face negocierile post-electorale foarte dificile. Ar fi o dovadă din partea democraţilor că au uitat disputele din trecut să încerce să convingă liberalii să formeze o coaliţie. Orice combinaţie este posibilă”. Ea afirmă că, dacă viitorul guvern nu va acţiona decisiv, există riscul ca încrederea investitorilor să scadă, ceea ce ar putea conduce la o ieşire bruscă a capitalului din ţară, o încetinire a avansului economiei şi poate chiar la recesiune. De asemenea, ea spune că bugetul pentru 2009, construit pe o creştere economică de 6% şi un deficit bugetar de 2% din Produsul Intern Brut, nu lasă loc creşterii şomajului, care este destul de probabilă în contextul actual.