Vineri, guvernul turc a autorizat forţele armate ale ţării să conducă o operaţiune împotriva rebelilor kurzi din nordul Irakului, a declarat, vineri, premierul Recep Tayyip Erdogan. În pofida opoziţiei americane şi irakiene faţă de o operaţiune majoră, Ankara şi-a afirmat intenţiile de a urmări militanţii Partidului Muncitorilor din Pakistan (PKK) care folosesc nordul Irakului ca bază pentru lansarea unor atacuri pe teritoriul turc. Nu este clar pentru moment dacă această măsură înseamnă că o operaţiune militară majoră în nordul Irakului este iminentă. Turcia a trimis 100.000 de militari în apropierea graniţei cu Irakul, tancuri, artilerie şi avioane de luptă, pregătindu-se pentru o posibilă lovitură în Irak. Parlamentul Turciei a aprobat, în 17 octombrie, o rezoluţie care acorda guvernului baza legală pentru a ordona operaţiuni militare transfrontaliere, cînd şi dacă va considera necesar. Rezoluţia, aprobată cu o majoritate covîrşitoare, a urmat după o serie de atacuri mortale ale PKK asupra forţelor de securitate turce, care au alimentat un val de naţionalism în ţară, membră NATO şi candidată la aderarea la UE. Erdogan a avut discuţii cu preşedintele american, George W. Bush, la începutul lunii noiembrie, la Casa Albă, obţinînd promisiuni de cooperare şi de furnizare de informaţii. Autorităţile din Kurdistanul irakian, dornice să evite o posibilă incursiune turcă, au luat cîteva măsuri pentru a-i izola pe cei circa 3.000 de rebeli PKK din regiune, dar Ankara consideră că este nevoie de mai mult.

Tot ieri, Australia a anunţat că îşi va retrage o treime din soldaţii din Irak, pînă la jumătatea anului viitor. Anunţul a fost făcut de noul premier australian, laburistul Kevin Rudd. Şeful Executivului de la Canberra a precizat că a început deja negocieri cu SUA, pentru retragerea celor 550 de militari mobilizaţi în sudul Irakului. Australia are desfăşuraţi în această ţară circa 1.500 de soldaţi. Săptămîna trecută, Kevin Rudd a cîştigat alegerile legislative, punînd capăt celor 11 ani de putere ai premierului conservator John Howard, un aliat al lui George W. Bush şi partizan al războiului din Irak. Problema prezenţei militare în Irak a reprezentat tema centrală a campaniei electorale. Rudd a promis că, dacă va fi ales, va retrage treptat trupele australiene.

Guvernul irakian i-a cerut preşedintelui american, George W. Bush, să ordone predarea autorităţilor irakiene a vărului fostului dictator Saddam Hussein, cunoscut sub denumirea de “Chemical Ali” şi a altor foşti oficiali condamnaţi pentru genocid, pentru a fi executaţi. Ali Hassan al-Majeed, vărul lui Saddam Hussein, fostul ministru al Apărării, Sultan Hashem şi fostul comandant al armatei, Hussein Rashid Muhammad, se află în custodia trupelor americane, dar oficialii dezbat problema părţii autorizate să îi transfere pentru execuţie. Ei au fost condamnaţi pentru genocid, pentru rolul lor în campania împotriva kurzilor din 1988. Armata americană a anunţat că nu îi va preda pînă ce nu va primi ceea ce numeşte “o cerere din partea unei instituţii irakiene cu autoritate”, document care reprezintă însă subiect de controversă între Guvernul condus de premierul şiit Nuri al-Maliki, preşedintele kurd Jalal Talabani şi vicepreşedintele sunnit Tareq al-Hashemi. Purtătorul de cuvînt al guvernului, Ali al-Dabbagh, a declarat, vineri, că premierul i-a trimis o scrisoare preşedintelui american în care i-a cerut ca cei trei condamnaţi să fie predaţi. “Trupele americane nu au dreptul de a se implica într-un caz judiciar şi să decidă dacă este legal sau nu”, a declarat Dabbagh. “Doar autorităţile irakiene dispun de acest drept”, a adăugat el. Ambasada americană la Bagdad nu a comentat aceste informaţii.