Procesul a 20 de hackeri constănţeni a început, ieri, la Tribunalul Constanţa, însă instanţa nu a putut să demareze cercetarea judecătorească întrucât unul dintre acuzaţi, judecat în lipsă, nu a fost reprezentat de niciun avocat. Apărătorii hackerilor arestaţi au fost convinşi cu greu să accepte amânarea cauzei deoarece intenţionau să ceară aplicarea legii micii reforme cu privire la recunoaşterea vinovăţiei şi să beneficieze astfel de reducerea pedepsei cu o treime. În sala de judecată plină cu acuzaţi şi cu rudele acestora, judecătorul abia s-a făcut auzit, iar avocaţii au ridicat numeroase probleme juridice cu privire la citarea părţilor din dosar astfel încât amânarea procesului a durat o oră. În final, câţiva dintre cei 15 acuzaţi arestaţi au formulat cereri de eliberare provizorie sub control judiciar motivând că nu mai au cum să zădărnicească aflarea adevărului întrucât urmărirea penală a fost finalizată şi toate probele au fost administrate. Instanţa a rămas în pronunţare. Potrivit rechizitoriului, Daniel George Bădilă, Ştefan Miron, Ionuţ Mihai, Adrian Mocanu, Viorel Enache, Constantin Stici, Etem Arif, Ionuţ Mihai Vişan, Adrian Alexandru Vişan, Birdal Osman, Petru Vladimir Iancu, Ionuţ Rizea, Sorin Stici, Roxana Stici, Răzvan Dragoş Boşneagu, Lion Cristian Enache, Daniel Ene, Florin Miron şi Lucian Bularca sunt acuzaţi că fac parte dintr-o reţea specializată în infracţiuni informatice, care a reuşit să prejudicieze numeroşi clienţi ai „Bank of America” cu un milion de euro. Potrivit anchetatorilor, în cursul anului trecut, hackerii români au creat mai multe clone ale unor pagini web aparţinând „Bank of America”, după care au trimis către clienţii instituţiei bancare e-mail-uri prin care le solicitau acestora să acceseze un link şi să completeze un formular cu toate datele cerute (nume, data naşterii, adresa de domiciliu, număr de telefon, număr card, data expirării şi codul PIN). Pentru a-şi determina victimele să le „servească” informaţiile confidenţiale, membrii reţelei le trimiteau acestora înştiinţări false referitoare la anularea sau restricţionarea accesului la conturile lor bancare. Cei care au căzut în capcană au avut apoi surpriza de a descoperi că au rămas fără niciun dolar în cont. Potrivit procurorilor DIICOT, după ce făceau rost pe datele respective, membrii reţelei efectuau transferuri frauduloase online, prin sistemul Western Union. Sumele erau ridicate de alţi indivizi implicaţi în această afacere, de la ghişeele Western Union din Constanţa, Viena, Munchen şi Praga.