Hackeri constănţeni, condamnaţi definitiv

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Clienţii Bank of America, păgubiţi cu un milion de euro

Hackeri constănţeni, condamnaţi definitiv

Eveniment 15 Mai 2013 / 00:00 3104 accesări

După mai bine de doi ani de judecată, procesul în care 19 constănţeni au fost acuzaţi că au păcălit numeroşi cetăţeni americani, cărora le-au golit conturile bancare, a ajuns la final. Ieri, instanţa supremă a emis sentinţa definitivă în acest caz. Astfel, Constantin Stici, Birdal Osman, Etem Arif, Ionuţ Mihai, Ştefan Miron, Alexandru Adrian Vişan, Cristian Lion Enache şi Adrian Mocanu au fost condamnaţi la câte trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, Viorel Enache, Ionuţ Rizea şi Florin Miron la câte doi ani cu suspendare sub supraveghere, Daniel George Bădilă, la un an şi zece luni cu suspendare condiţionată, Roxana Stici, Răzvan Dragoş Boşneagu şi Ionuţ Mihai Vişan, la câte doi ani cu suspendare condiţionată, IPV şi Daniel Ene au primit câte doi ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, iar Lucian Bularca a fost condamnat la un an şi jumătate cu suspendare condiţionată. Singurul care a fost trimis după gratii este Sorin Stici. Tânărul a fost judecat în lipsă şi condamnat, iniţial, de Tribunalul Constanţa la şapte ani de detenţie. Curtea de Apel Constanţa i-a micşorat pedeapsa la cinci ani şi jumătate de închisoare, decizie pe care instanţa supremă a menţinut-o în sentinţa definitivă.

ESCROCHERIA Potrivit procurorilor Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Constanţa, cei 19 tineri au fost deferiţi justiţiei, în octombrie 2010, după ce s-a dovedit că fac parte dintr-o reţea specializată în infracţiuni informatice, care a reuşit să prejudicieze numeroşi clienţi ai „Bank of America” cu un milion de euro. Conform anchetatorilor, în cursul anului 2009, hackerii români au creat mai multe clone ale unor pagini web aparţinând „Bank of America”, după care au trimis către clienţii instituţiei bancare e-mail-uri prin care le solicitau acestora să acceseze un link şi să completeze un formular cu toate datele cerute (nume, data naşterii, adresa de domiciliu, număr de telefon, număr card, data expirării şi codul PIN). Pentru a-şi determina victimele să le „servească” informaţiile confidenţiale, membrii reţelei le trimiteau acestora înştiinţări false referitoare la anularea sau restricţionarea accesului la conturile lor bancare. Cei care au căzut în capcană au avut apoi surpriza de a descoperi că au rămas fără niciun dolar în cont. Potrivit procurorilor DIICOT, după ce făceau rost pe datele respective, membrii reţelei efectuau transferuri frauduloase online, prin sistemul Western Union. Sumele erau ridicate de alţi indivizi implicaţi în această afacere, de la ghişeele Western Union din Constanţa, Viena, Munchen şi Praga. Anchetatorii au reuşit să recupereze numai 29.933 dolari, bani pe care membrii grupării i-au ridicat din Austria, Germania şi Republica Cehă.



12