Doi hackeri români au fost arestaţi, joi, la solicitarea autorităţilor judiciare americane, ei fiind acuzaţi că ar fi aderat, pe teritoriul SUA, la o organizaţie mafiotă. Cei doi suspecţi sunt din Bucureşti şi Râmnicu Vâlcea şi au fost depistaţi de poliţiştii Serviciului Urmăriri din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale a Inspectoratului General al Poliţiei Române. Manuel Tudor, de 32 de ani, şi Mihai Daniel Radu, de 34 de ani, au primit mandate pentru 29 de zile. Potrivit autorităţilor americane, cei doi sunt căutaţi pentru conspiraţie la fraudă prin cablu, conspiraţie la spălare de bani şi conspiraţie la trafic cu servicii contrafăcute. Anchetatorii din SUA spun că Tudor şi Radu au locuit pe teritoriu american în perioada 2005-2010, iar cele mai multe infracţiuni le-au comis în 2007, prejudiciul cauzat fiind evaluat la aproximativ un milion de dolari. Numele celor doi bărbaţi apare şi într-un dosar instrumentat în România, de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în 2008. La acea dată, anchetatorii au făcut 34 de percheziţii domiciliare la mai multe adrese din Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Bucureşti, Alexandria, Sibiu, Hunedoara, în urma cărora au fost reţinute 20 de persoane.
ESCROCHERIILE Procurorii DIICOT spun că modul de operare al membrilor grupului consta în postarea unor anunţuri de vânzare de bunuri (pe care nu le deţineau în realitate), pe site-uri specializate de comerţ electronic (E-Bay.com, Equine.com, Craigslist.com). Potrivit anchetatorilor, accesul la aceste site-uri se făcea, de regulă, folosindu-se datele de identificare ale altor persoane, inclusiv date ale cărţilor de credit aparţinând acestora, informaţii obţinute prin lansarea de mesaje spam, determinându-i astfel să dezvăluie date personale prin metoda phishing. Datele astfel obţinute erau folosite pentru înscrierea neautorizată, cu identitatea persoanei respective, pe site-urile de comerţ on-line. După postarea anunţurilor de vânzare a unor bunuri, aceştia îşi determinau victimele să achiziţioneze bunurile şi să efectueze plata fie prin sisteme de transfer rapid de bani (Western Union, Money Gram), fie prin depuneri în conturi bancare pe nume fictive de beneficiari. Aceste identităţi fictive erau folosite de membrii grupării în scopul ridicării sumelor transferate de victime. Sumele rezultate din aceste activităţi erau trimise în ţară prin servicii de transfer rapid de bani, de această dată folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului şi una reală a beneficiarului, care au acelaşi nume, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la existenţa unei legături familiale. Pe lângă transferul rapid de bani, membrii grupului infracţional apelau, pentru aducerea în ţară a banilor şi la depunerea sumelor în conturi bancare.