După plecarea Monei Pivniceru de la Ministerul Justiţiei, premierul Victor Ponta, în calitate de interimar la acest minister, şi-a asumat numirile la şefia Parchetelor. În secunda imediat următoare s-au format două tabere: una pro şi alta contra. Cei ce au fost împotrivă au susţinut că, de fapt, protestează împotriva înţelegerii dintre premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu şi propunerii Laurei Codruţa Kovesi la DNA. Punct. Cei care au fost „pro” au acceptat de fapt ideea că indiferent că sunt buni sau nu candidaţii, numirea o face ministrul Justiţiei, nu şeful statului, iar o înţelegere între ministru, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi preşedintele ţării în acest caz nu poate demonstra decât că ştim să ne promovăm interesul naţional dincolo de aversiunile politice. Pentru unii a fost o adevărată dramă că Băsescu şi-a exprimat acordul faţă de demersul lui Ponta. Şeful statului a punctat însă că aşteaptă avizul CSM pentru a lua o decizie în privinţa propunerilor premierului. Potrivit traseului prevăzut în prezent de lege, ministrul Justiţiei face propunerile, CSM avizează, iar preşedintele doar o consfinţeşte.

CE ERA BUN IERI, NU MAI ESTE ŞI AZI Cu acest lucru pare să nu mai fie însă de acord Oana Schmidt-Hăineală, şefa CSM, care a „descoperit” între timp un posibil conflict de interese între Executiv şi puterea judecătorească şi susţine că CSM trebuie să dea un aviz conform şi nu unul consultativ pentru ca opinia Consiliului să facă la modul real o diferenţă. Deşi spune că nu a luat încă o decizie, Hăineală afirmă că în calitate de preşedinte al CSM are atribuţia de a declanşa ceea se numeşte conflict între puteri. Prin urmare, Hăineală lansează ideea sesizării Curţii Constituţionale a României (CCR) înainte de data audierii procurorilor propuşi de premier pentru şefia Parchetelor: „La ora asta avizul nostru e consultativ. Eu îmi pun foarte serios problema constituţionalităţii dispoziţiei legale. Actorii politici din branşa Executivului au aplicat direct legea. Conduita lor e perfect conformă cu norma în vigoare. Problema este alta: în ce măsură este legea conformă cu Constituţia. În Constituţie spune aşa: CSM este garantul independenţei justiţiei. Or, CSM, ca astfel de garant, trebuie să aibă toate instrumentele efective pentru a-şi exercita această atribuţie”.