S-a deschis tîrgul de premieri. Ţinînd cont de pasiunea prezidentului pentru toţi cei care papă lapte cu paiul, e greu de găsit modelul adorat de şeful de la Cotroceni! În general, domnia sa mizează pe docilitatea lui Bubico, a cărui lipsă de caracter se oglindeşte în uşurinţa cu care poate fi manevrat cu cubuleţul de zahăr. În aceste condiţii, este greu de găsit varianta care să-l satisfacă pe prezident! Un premier frumuşel şi dispus să se gudure pentru fiecare os azvîrlit în scîrbă de după gardul de la Cotroceni. Un Bubico pe care prezidentul să-l poată arunca oricînd din trenul politichiei. E limpede că se vrea orice fel de individ, nu contează culoarea politică!, dar să fie apt să se ţină de coloana vertebrală minusculă a Partidului Democrat. La Cotroceni, are mare trecere prototipul premierului gen Boc, de acord în toate cele ce sînt cu prezidentul. Experienţa trăită de alesul poporului cu actualul premier l-a determinat să fie circumspect. În primul rînd, s-a învăţat să se ferească de premierul-papion, prea plictisitor cu manierele sale pentru fauna politichiei noastre. Pe urmă, s-a prins că mutul tace şi le face… De aceea, prezidentul ar prefera ca noul premier să fie testat conform dorinţelor sale personale. În ciuda cerinţelor pentru vîrful Guvernului, prezidentul nu dă semne că ar avea deocamdată o opţiune certă. I-ar trebui un premier care să i se potrivească pe mînă precum o mănuşă. Să fie un fel de păpuşă ca o mănuşă. O păpuşă deprinsă să tragă singură sforile. Desigur, după cum i se indică de la Cotroceni. În ultima perioadă, naţiunea a înţeles de ce prezidentul a acumulat numai şi numai antipatie faţă de Călin, premierul care s-a făcut de poveste. La început, a corespuns cerinţelor şi exigenţelor. Pe urmă, mai ales după ce şi-a pus papion european la gît, i s-a urcat democraţia la cap… Nu mai ţine cum ţinea! S-a deschis tîrgul de premieri. De cînd cu anunţata moţiune de cenzură, tot mai mulţi sînt cei care emit pretenţii pentru funcţia amintită, dar omit un mare mic amănunt. S-ar putea să nu fie pe placul prezidentului şi, în felul acesta, să nu corespundă statutului de Bubico al noului guvern. Sînt şi politieni care nu percutează cînd li se cere să meargă pe sîrmă. Sînt şi politicieni care nu adoră ideea de a-şi transforma propriul partid într-un preş pus la intrarea în Palatul Cotroceni. Practic, cel mai iubit fiu nu prea are de ales. Cu excepţia situaţiei în care Partidul Democrat devine oficial pepiniera sa de cadre. Tîrgul de premieri şi-a deschis porţile. Se caută un premier păpuşă uşor de manipulat şi de momit în situaţii politice. Adevărul este că, pentru liniştea omului de la Cotroceni, diverşi scenarişti inventează guverne Bubico, singurele dresate să se gudure şi să latre la comandă. În felul acesta, s-ar asigura consensul naţional atît de des invocat de analiştii prezidenţiali. Asistăm, în perspectiva moţiunii anunţate, la primele semne de divorţ între diverse formaţiuni politice. Tîrgul de premieri reprezintă un nou şi întemeiat motiv pentru alte multe şi spumoase certuri politice în care bastonul ar putea juca un rol educativ însemnat. De altfel, chiar prezidentul în persoană se bazează pe forţa bastonului în tentativa sa de a-i transforma pe toţi cei din jurul său într-un fel de haită a lui Bubico!