Un raport elaborat de institutul de analize Conflict Armament Research (CAR), dat publicității ieri, arată că grupul terorist Stat Islamic (SI) utilizează muniţie fabricată în 21 de ţări, inclusiv în România. Angajaţi ai institutului au recuperat peste 1.700 de cartuşe utilizate de SI în conflictele din Irak şi Siria. Peste 20% dintre cartuşele găsite sunt de fabricaţie americană. ”Grupul SI pare să fi dobândit o mare parte a arsenalului din stocuri capturate sau abandonate de serviciile de securitate irakiene”, arată raportul CAR. Specialiştii CAR au stabilit că gruparea teroristă utilizează armament fabricat în 21 de ţări, în perioada 1945-2014, printre care şi România. Experţii CAR au găsit 77 de cartuşe de fabricaţie românească utilizate de grupul terorist.

MITUIREA RUSIEI Forțele guvernamentale irakiene au intrat în posesia planului grupării teroriste Statul Islamic, în timpul unor bombardamente asupra pozițiilor ocupate de aceasta. Planul a fost predat forțelor occidentale și a ajuns în cele din urmă în presă. Operațiuni militare, atentate teroriste, exterminarea șiiților și, mai presus de orice, aflarea secretelor programului nuclear al Iranului: acestea sunt cele mai importante directive care ar alcătui planul de acțiune al jihadiștilor SI, dezvăluit de ”The Sunday Times”. Planul jihadiștilor include mituirea Rusiei, prin acordarea accesului la câmpurile petroliere din Irak, în schimbul dezvăluirii informațiilor despre programul nuclear iranian.

Documentul la care face referire ”Sunday Times” ar fi fost scris de Abdullah Ahmed Meshedani, unul dintre membrii conducerii grupării SI, care dorește înființarea unui califat islamic între Siria și Irak. Este vorba de 70 de directive care arată cum trebuie loviți Iranul și șiiții din Irak. Prioritatea rămâne însă furtul secretelor programului nuclear al Teheranului, nu doar prin infiltrări și spionaj, ci printr-un plan mult mai bine pus la punct, prin care lui Putin i se acordă acces la puțurile de petrol din regiunea irakiană Anbar, în schimbul informațiilor-cheie pe care Rusia le poate da despre uzina atomică de la Bushehr, din Iran, construită de specialiști ruși. Mituirea Moscovei ar mai avea un scop: să convingă Rusia să nu îl mai sprijine pe președintele sirian, Bashar al-Assad, și să se alieze cu statele sunnite din zona Golfului, în confruntarea lor cu Iranul și Siria. Referirile la rolul Moscovei în programul nuclear iranian sugerează că SI ar putea lua în vizor oameni de știință și specialiști, pentru a intra în posesia armelor de distrugere în masă.

PREVIZIUNE SUMBRĂ Fostul șef al Pentagonului, Leon Panetta, crede că lupta împotriva extremiştilor din cadrul SI va fi dificilă şi ar putea dura 30 de ani. ”Cred că vorbim de un gen de război care s-ar putea extinde cu ameninţări din Libia, Nigeria, Somalia şi Yemen”, a declarat fostul secretar american al Apărării într-un interviu acordat ”USA Today”, apărut ieri. Panetta a criticat deciziile luate de Obama în ultimii trei ani. Printre ele, și eşecul preşedintelui de a determina Guvernul irakian să autorizeze menţinerea unui contingent de militari americani în ţară, după retragerea trupelor în 2011, apreciind că acest lucru a creat un vid de securitate. Panetta denunţă refuzul lui Obama, în 2012, de a urma sfatul lui şi al fostului secretar de stat Hillary Clinton de a începe să înarmeze rebelii sirieni care luptau împotriva preşedintelui Bashar al-Assad. Panetta crede că Obama şi-a pierdut orice credibilitate când l-a avertizat pe al-Assad împotriva folosirii armelor chimice împotriva propriului popor, după care nu a făcut nimic când liderul sirian a depăşit faimoasele ”linii roşii” trasate de Casa Albă. Potrivit lui Panetta, a cărui carte, ”Worthy Fights”, ce urmează să apară, a generat deja nemulţumirea Casei Albe şi a Departamentului de Stat, ”Obama are posibilitatea de a-şi repara greşelile, dând dovadă de leadership în faţa islamiştilor din cadrul SI. De prea multe ori, preşedintele se încrede mai mult în logica sa de profesor de drept decât în instinctul de lider și, uneori, Obama se simte atât de descurajat de proces încât renunţă să mai lupte”.

JURNALIȘTI BBC ATACAȚI DE POLIȚIA TURCĂ O echipă de jurnalişti a postului BBC a fost atacată cu gaze lacrimogene, de Poliţia turcă, în timp ce filma un protest al kurzilor turci şi sirieni în apropierea oraşului Kobane, de la frontiera cu Siria, scena unor confruntări violente între combatanţii SI şi forţele locale formate de kurzii sirieni pentru apărarea localităţii. La rândul lor, kurzii din Turcia denunţă lipsa de reacţie a autorităţilor turce în apărarea oraşului. Ciocniri între kurzii turci, refugiaţii sirieni şi forţele de securitate turce au avut loc în ultimele zile, în regiune. Potrivit presei, Turcia este rezervată în susţinerea forţelor locale kurde, întrucât acestea sunt aliate cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), interzis în Turcia şi considerat organizaţie teroristă.

Coaliţia internaţională condusă de SUA a desfăşurat raiduri aeriene asupra poziţiilor controlate de SI în regiune, în condiţiile în care Kobane, al treilea oraş kurd ca mărime din Siria, se află de aproape trei săptămâni sub asediul islamiştilor radicali. Luptele violente din jurul oraşului au determinat peste 160.000 de sirieni, majoritatea kurzi, să-şi abandoneze locuinţele şi să se refugieze în Turcia. Dacă vor reuşi să preia controlul asupra oraşului Kobane, combatanţii SI îşi vor asigura controlul integral asupra unei părţi importante a teritoriului de la frontiera turco-siriană. Autorităţile turce au promis săptămâna trecută că vor face tot ceea ce se poate pentru a preveni cucerirea oraşului Kobane de către SI, iar Parlamentul de la Ankara a aprobat ulterior participarea Turciei la operaţiuni militare împotriva poziţiilor deţinute de SI în Irak şi Siria. Autorităţile turce nu au intervenit deocamdată în confruntările din jurul oraşului Kobane.

DEBUT AERIAN Avioane militare belgiene şi australiene au efectuat primele raiduri aeriene în Irak, bombardând poziţii ale SI. Belgia participă cu şase avioane de tip F-16 la coaliţia internaţională din Irak. Avioane de vânătoare de tip Super Hornet aparținând forțelor aeriene australiene au efectuat misiuni în nordul Irakului.

SUSȚINERE UZBEKĂ Mișcarea Islamică din Uzbekistan, grupare islamistă afiliată la al-Qaida și activă în Afganistan și în zonele tribale pakistaneze, și-a anunțat susținerea față de Statul Islamic. ”În numele tuturor membrilor mișcării noastre și în acord cu datoriile noastre sacre, declar că suntem în aceleași rânduri cu gruparea Statul Islamic în acest război între Islam și kufr (necredincioși)”, a declarat liderul Mișcării Islamice din Uzbekistan, Osman Gazi. El salută refuzul SI de a recunoaște frontierele dintre state și își exprimă speranța că gruparea va prelua controlul asupra Palestinei și a locurilor sfinte Mecca și Medina. Creată în anii '90, Mișcarea Islamică din Uzbekistan este considerată organizație teroristă, în special de către SUA. Potrivit ONU, mai mulți din liderii ei s-au aflat în structura de conducere a rețelei al-Qaida. Gruparea a recunoscut că luptătorii săi au fost implicați în atacul comis în iunie pe aeroportul internațional din Karachi, în sudul Pakistanului, soldat cu 37 de morți.