Potrivit noilor rezultate parţiale, preşedintele în exerciţiu conduce în alegerile prezidenţiale din Afganistan cu 48,6% din voturi, fiind urmat de principalul său contracandidat, Abdullah Abdullah, cu 31,7%. Acest procente nu oferă decît o tendinţă, deoarece se referă doar la buletinele numărate în 74,2% din secţiile de votare repartizate pe întreg teritoriul, respectiv 4.519.166 de buletine. Imediat după scrutinul de la 20 august, tabăra lui Hamid Karzai a revendicat victoria din primul tur de scrutin, în timp ce Abdullah Abdullah susţine că el este pe primul loc şi acuză partea adversă de fraude la scară mare. Pentru a cîştiga din primul tur, un candidat trebuie să întrunească cel puţin 50% plus unu din voturi. În caz contrar, va fi organizat un al doilea tur de scrutin fără îndoială în luna octombrie. Pe locul al treilea se află candidatul independent Ramzan Bashardost, campion în lupta împotriva corupţiei, obţinînd 10,7% din voturi, urmat de fostul ministru de Finanţe Ashraf Ghani, cu 2,7%.

Suspiciunea legată de fraude a fost confirmată, ieri. Rezultatele din 447 de birouri de vot, din totalul de 25.897 deschise în ziua alegerilor prezidenţiale afgane, au fost anulate din cauza fraudelor, a anunţat un purtător de cuvînt al Comisiei Electorale afgane. Aceasta ar putea însemna aproximativ 200.000 de voturi. Numeroşi observatori afgani şi străini au semnalat nereguli în ziua scrutinului, mai mult sau mai puţin la scară largă.

Echilibrul de forţe în Afganistan este extrem de fragil în ciuda amplelor eforturi făcute de NATO şi armata americană. Violenţele continuă şi se fac eforturi minime de stabilizare a ţării. De exemplu, doi militari români dintr-o bază înaintată aflată la 60 de kilometri la nord-est de Qalat, în Afganistan, au fost răniţi în cursul nopţii trecute, în urma unui atac insurgent cu aruncătoare de grenade şi armament portabil de infanterie. În urma atacului, fruntaşii Constantin Buturugă şi Florin Drehluţă au suferit răni în zona membrelor inferioare. Militarilor li s-au acordat primele îngrijiri în baza militară din Qalat şi au fost transportaţi cu un elicopter de evacuare medicală la Kandahar pentru investigaţii suplimentare şi tratament de specialitate. Din datele medicale preliminare, reiese că starea lor este bună. Militarii răniţi fac parte din Batalionul 280 Manevră, care şi-a început misiunile în Afganistan în luna iulie. În prezent, Armata României are dislocaţi în Afganistan aproximativ 1.050 de militari, care acţionează, preponderent, în provincia Zabul.

Controversa referitoare la raidul aerian efectuat vineri de NATO în provincia Kunduz, în nordul Afganistanului, ce a provocat moartea a 54 de persoane, printre care şase civili, între care şi un copil, se adînceşte. NATO susţine că a ordonat un atac aerian împotriva a două camioane-cisternă capturate de luptătorii Taliban. Potrivit martorilor, bombele au căzut, în timp ce zeci de persoane erau adunate în jurul camioanelor, dintre care unul era împotmolit într-un rîu. Luptătorii Taliban îi chemaseră pe sătenii să vină să ia benzină. Comandantul german care a ordonat atacul aerian a luat această decizie pe baza informaţiilor oferite de o singură sursă, ceea ce contravine unei directive privind evitarea victimelor în rîndul civililor. În timp ce de la bordul avionului care survola nu se vedeau decît puncte negre în jurul a două camioane, fiecare dintre ele reprezentînd imaginea termică a unei persoane, fără a oferi detalii care să arate dacă aceasta poartă sau nu armă, un informator afgan, care vorbea la telefon cu un ofiţer din cadrul serviciilor de informaţii de la centru, i-a transmis acestuia că toate persoanele din zonă erau insurgenţi, potrivit declaraţiilor pe care ofiţerii germani le-au dat oficialilor NATO. Comandantul a ordonat bombardamentul pe baza acestei singure declaraţii, ceea ce contravine spiritului unei directive tactice referitoare la reducerea numărului de victime în rîndul civililor, emisă recent de generalul american Stanley A. McChrystal, noul comandant al misiunii NATO în Afganistan. De altfel, acesta a promis, sîmbătă, o anchetă completă. Directiva stipulează că forţele NATO nu pot bombarda o clădire rezidenţială pe baza informaţiilor furnizate de o singură sursă şi că trebuie să se asigure că nu sînt civili în zona vizată. Deşi directiva nu se aplică la atacurile aeriene în cîmp deschis, oficialii NATO au declarat că intenţia genertalului McChrystal este ca aceste standarde să se aplice tuturor atacurilor aeriene, cu excepţia situaţiei în care trupele sînt în pericol iminent.