Fostul şef al inspectorilor ONU în Irak, Hans Blix, îndeamnă comunitatea internaţională să nu repete eroarea şi să lanseze un război împotriva Iranului, la zece ani după intervenţia occidentală împotriva Bagdadului, acuzat de ascunderea unor arme de distrugere în masă. ”Lumea are memoria scurtă. Eşecul şi erorile tragice comise în Irak nu sunt luate suficient în serios”, a declarat fostul diplomat suedez, în vârstă de 82 de ani, unui grup restrâns de jurnalişti, la Dubai. ”În cazul Irakului a fost o încercare din partea unor ţări de a elimina arme de distrugere în masă care nu existau. Astăzi se vorbeşte despre atacarea Iranului, cu scopul de a elimina intenţii care probabil nu există. Sper că aceasta nu se va întâmpla”, a adăugat el. Fost ministru suedez de Externe, Hans Blix a condus, în perioada 1981-1987, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi a fost numit, în ianuarie 2000, în funcţia de director executiv al Comisiei de Control, Verificare şi Inspecţie a ONU (COCOVINU). Inspectorii Naţiunilor Unite însărcinaţi să caute prezenţa armelor de distrugere în masă au lucrat sub conducerea sa în Irak, în perioada cuprinsă între sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2003, fără să găsească ceva. Blix s-a opus intervenţiei militare împotriva acestei ţări, care a fost declanşată la 20 martie 2003, de către fostul preşedinte american George W. Bush şi fostul premier britanic Tony Blair, sub pretextul că Saddam Hussein ar deţine arme de distrugere în masă. După război, el a pledat pentru încheierea inspecţiilor. Casa Albă a trimis, după invadarea Irakului, o echipă de 1.000 de inspectori însărcinaţi să caute arme interzise, dar nu au găsit nimic.

În prezent, Blix apreciază că membri ai comunităţii internaţionale au şi mai puţine probe cu privire la existenţa unui program de înarmare nucleară a Iranului. ”Este adevărat că negocierile diplomatice au tărăgănat în cursul ultimilor ani şi au adus puţine rezultate. Unii cred că un război ar putea rezolva problema dar, în opinia mea, un război ar fi un dezastru şi ar putea provoca o deflagraţie teribilă în regiune”, afirmă el. În plus, adaugă Blix, ”dacă Iranul nu a decis să fabrice arme de distrugere în masă, o va face după război”. Fostul diplomat se împotriveşte presiunii asupra Iranului. ”Ameninţările pot sprijini diplomaţia, dar pot avea şi un efect contrar, uneori”, avertizează el. Blix apreciază că Iranul, acuzat de ţări din Occident şi Israel că încearcă să fabrice arma atomică, a dat semnale pozitive în timpul negocierilor purtate săptămâna trecută la Almaty. ”Ei au decis să convertească uraniul îmbogăţit la 20% în combustibil pentru reactorul lor de cercetare nucleară, produs care este foarte dificil de reconvertit pentru utilizare militară. Există mai multe motive de a privi uşor optimist decât în urmă cu şase luni”, a adăugat expertul.