Suntem organizaţi brici, avem comiţii peste comiţii, comitete peste comitete, avem un aparat birocratic uriaş, dar la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice nu există "cifre și statistici clare" privind sumele cheltuite prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), numărul proiectelor implementate sau stadiul acestora! Acest adevăr cutremurător reiese din raportul Expert Forum (EFOR), intitulat "Banii și achizițiile: unde au ajuns banii din PNDL?". Raportul are la bază o cercetare desfășurată pe o perioadă de șase luni, la nivelul mai multor primării din cinci județe - Dâmbovița, Giurgiu, Suceava, Tulcea și Vâlcea - și a patru Consilii Județene - Hunedoara, Bacău, Vaslui și Teleorman - asupra modului cum s-au derulat proiectele finanțate prin PNDL și cum s-au cheltuit banii alocați prin intermediul MDRAP, a declarat miercuri Septimius Pârvu, unul dintre autorii raportului, într-o dezbatere, alături de un alt expert EFOR, Laura Ștefan. "Conform datelor publicate pe site-ul MDRAP am avut în perioada 2013 - 2016, perioada pe care am analizat-o noi, 5,7 miliarde de lei, sume fără TVA cheltuite. PNDL este gestionat de MDRAP și a fost gestionat încă din 2011, având ca principali beneficiari primării și consilii județene. Nu există niște cifre și statistici clare despre câți bani s-au cheltuit. Banii pentru proiecte se alocă într-un mod care nu este neapărat transparent, procedurile de la nivelul MDRAP nu sunt transparente și atunci, criteriile fiind subiective, nu știm exact care au fost punctajele pentru proiectele respective și am vrea să vedem cum sunt evaluate. De asemenea, există o neclaritate în privința documentației care se publică pe site-ul MDRAP legat de PNDL. Am vrea să vedem cât mai multe informații centralizate, am vrea să vedem cifre, câți bani sunt cheltuiți pe an. Toate aceste detalii pot părea mici, dar, de fapt, sunt foarte mari când vorbim de aproape șase miliarde de lei", a spus Pârvu.

El s-a referit și la problemele identificate în ceea ce privește achizițiile publice.

"La nivelul achizițiilor publice, ce se întâmplă în partea a doua, când banii ajung la primării, una din problemele principale este că în multe dintre cazuri nu găsim câștigătorii în SEAP. Pur și simplu apare achiziția, dar nu știi cine a câștigat-o. (...) Există achiziții directe pentru contracte care ar fi trebuit să se facă prin altă procedură, prin cerere de ofertă sau prin licitație deschisă. Și este o problemă dacă avem cazuri de 300 - 400 de mii de euro date fără licitație, prin atribuire directă", a spus reprezentantul EFOR.

Pârvu a mai spus că o altă problemă identificată este cea a "clientelismului" la nivel local în atribuirea contractelor aferente proiectelor PNDL. "Anumite firme par să aibă un mai mare noroc, în ghilimele, decât altele, pentru că, dacă ne uităm la consiliile județene, sunt firme care câștigă jumătate din proiecte, firme care câștigă 10 din 11 proiecte. (...) De asemenea, unele din aceste firme sunt legate politic de anumite persoane de la nivel local sau central, însă mai mult contează legăturile personale și nu neapărat partidul. (...) Este important de spus că aceste legături sunt cu toate partidele, în general cele mari, parlamentare, care au acces la putere și care au acces la aceste resurse", a afirmat Pârvu.

Potrivit acestuia, există și un raport recent al Curții de Conturi care critică derularea PNDL. "Ca să vedem câți bani s-au cheltuit din PNDL ne-am uitat într-un raport al Curții de Conturi, spre exemplu. Curtea de Conturi a publicat recent un raport despre PNDL în care critică destul de serios modul în care se desfășoară atât distribuția de bani, cât și funcționarea programului propriu-zis, una dintre concluzii fiind că nici măcar nu este un program pentru că nu are obiective și indicatori. Practic, nu există o cifră despre numărul proiectelor implementate care să fie actualizată, nu există o listă cap-coadă cu toate proiectele. Practic, sunt niște fișiere puse pe site-ul MDRAP și trebuie să le combini de la fiecare an ca să urmărești un proiect", a mai declarat Pârvu.

De asemenea, în raportul EFOR se precizează că, la nivelul consiliilor județene Teleorman, Hunedoara, Vrancea, Vaslui, majoritatea proiectelor finanțate prin PNDL au fost câștigate de câteva firme.