Un public global. Guvernul britanic a lansat, în parteneriat cu Google Earth, o hartă interactivă, ce arată posibilele efecte ale schimbărilor climatice. Harta, realizată cu ajutorul tehnologiei dezvoltate de Centrul Met Office Hadley, ilustrează efectele unei creşteri a temperaturii globale cu patru grade Celsius faţă de media epocii preindustriale. Intenţia Guvernului britanic este de a face cunoscut impactul pe care activităţile umane îl au asupra mediului înconjurător. Harta arată şi efectele încălzirii globale asupra recoltelor şi a resurselor de apă. Site-ul include şi filmuleţe cu experţi climatici care explică rezultatele ultimelor studii asupra schimbărilor climatice şi proiectele desfăşurate în prezent.

Cea mai caldă vară. Oraşul New York s-a confruntat, în 2010, cu cea mai caldă vară din istoria sa, înregistrând temperaturi medii de 25,4 grade Celsius, a anunţat, miercuri, serviciul local de meteorologie. A fost cea mai caldă vară la New York din 1869 şi până în prezent, potrivit măsurătorilor zilnice efectuate de staţia din Central Park. Vara lui 2010 a bătut recordul de 25,2 grade Celsius, înregistrat în timpul caniculei din 1966, în timpul căreia au murit peste 1.100 de persoane, majoritatea bătrâni. În oraş s-au înregistrat temperaturi mai mari de 32 de grade Celsius, timp de peste două săptămâni, doar în luna iulie. Temperatura aerului a atins valoarea de 39,4 grade Celsius la 6 iulie, un record pentru această dată. Recordul zilei cu cea mai ridicată temperatură nu a fost încă depăşit, de la 9 iulie 1936 şi până în prezent, dată la care, în Central Park s-au înregistrat 41,1 grade Celsius. Serviciile meteorologice din New York anunţau, pentru ziua de miercuri, temperaturi de 35,5 grade Celsius, după care va urma o uşoară răcire a vremii, începând de ieri.

În celălalt colţ al lumii, Japonia a trecut, în acest an, prin cea mai călduroasă vară din 1898, când au început să fie înregistrate temperaturile mediului ambiant. Între iunie şi august, mercurul termometrelor din Japonia a depăşit recordul anterior stabilit în 1994, înregistrând o creştere cu 1,64 grade Celsius peste media obişnuită a perioadei de vară. La Tokyo, temperatura medie înregistrată pe parcursul acestei veri sufocante a fost de 27,1 grade iar pentru ziua de ieri, Agenţia Meteorologică a anunţat o temperatură maximă de 35 de grade şi una minimă în jur de 26 de grade. Este pentru prima dată în ultimii zece ani când, în luna septembrie, mercurul termometrelor depăşeşte nivelul de 35 de grade, cu maxima de 35,9 grade înregistrată miercuri. Previziunile meteorologice indică faptul că temperaturile vor depăşi 30 de grade, timp de încă o săptămână. Valul puternic de căldură, care în Japonia este însoţit permanent de un nivel ridicat al umidităţii, a provocat, în această vară, spitalizarea a circa 50.000 de persoane în Japonia şi decesul a 158 de oameni, majoritatea adulţi cu vârsta de peste 65 de ani.

Încălzirea climei şi mamuţii. În premieră, o explicaţie ştiinţifică face legătura între încălzirea climatică şi vânătoarea de mamuţi. Temperaturile în zona arctică au început să crească în urmă cu multă vreme, cu mult înainte ca oamenii să fi început să utilizeze combustibili fosili. Această schimbare climatică a avut legătură cu exterminarea mamuţilor. Vânătorii primitivi care au ucis ultimii mamuţi lânoşi au contribuit la încălzirea climei în regiunile nordice ale globului, consideră cercetătorii Institutului Ştiinţific Carnegie din SUA. Specialiştii afirmă că dispariţia mamuţilor nordici, care se hrăneau cu mari cantităţi de frunze de mesteacăn, ar fi contribuit la îndesirea mestecenilor pitici în regiunile arctice; astfel, peisajul golaş, ce reflectă o mare parte a radiaţiei solare (efectul albedo), s-a întunecat şi a început să reţină o cantitate mai mare din căldura primită de la soare, iar temperaturile medii anuale au crescut. Deşi sfârşitul ultimei ere glaciare, marcat prin încălzirea climei, a survenit înainte de dispariţia mamuţilor, autorii studiului consideră că şi omul primitiv, prin acţiunea sa asupra megafaunei, a contribuit, indirect, într-o oarecare măsură, la această schimbare climatică.