SOLUŢIA... BANI EUROPENI „Dacă am fi avut, la Cernavodă, un canal de scurgere corespunzător, ce putea fi realizat cu fonduri europene în baza hărţilor de hazard, nu am mai fi vorbit acum despre inundaţii şi locuitorii nu ar mai fi avut apă în case şi magazine”. Este declaraţia preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), Nicuşor Constantinescu, după şedinţa Comitetului de Bazin Dobrogea-Litoral, în care s-au aprobat hărţile de hazard din Constanţa ce evidenţiază „punctele nevralgice” ale judeţului din punct de vedere hidrologic. Constantinescu a subliniat că existenţa din timp a hărţilor de hazard ar fi condus la realizarea unor lucrări pentru apărare împotriva apelor, care ar fi însemnat o diminuare semnificativă a pagubelor provocate de inundaţii. „În şedinţa Comitetului de Bazin Dobrogea-Litoral am aprobat hărţile de hazard pentru regiunea Dobrogea, judeţele Constanţa şi Tulcea, dar şi planurile de măsuri pentru evitarea inundaţiilor cum au fost cele din aceste zile. Iată de ce trebuie dobrogenii să aibă aceste hărţi de hazard, de ce trebuie luate măsuri de drenare a albiilor râurilor şi de realizare a digurilor şi barajelor”, a spus preşedintele CJC. Constantinescu a mai afirmat că aprobarea hărţilor de hazard de către Comitetul de Bazin Dobrogea-Litoral deschide drumul autorităţilor locale pentru proiectele finanţate cu fonduri europene. „Sunt zeci de milioane de euro pentru localităţile vulnerabile în faţa inundaţiilor, pe care noi trebuie să le luăm şi să consolidăm tot ceea ce înseamnă diguri şi baraje pentru siguranţa locuitorilor”, a afirmat Constantinescu.

CANALUL CARE PUTEA SALVA CERNAVODĂ Prezent la şedinţa Comitetului de Bazin, primarul oraşului Cernavodă, Gheorghe Hânsă, a prezentat bilanţul sumbru al celor două zile de inundaţii. „Din primele evaluări după retragerea apelor, avem 21 de străzi afectate serios, dar şi câteva familii relocate din cauza apei care le-a intrat în case”, a spus Hânsă. El a precizat că toate problemele care apar după fiecare ploaie sunt cauzate de subdimensionarea canalului colector al apelor pluviale. „Semnalăm acest lucru de zeci de ani, dar nimeni nu ne-a ascultat. Din păcate, cei care au proiectat Canalul nu au prevăzut un deversor de capacitate mare, motiv pentru care apele pluviale inundă tot timpul centrul oraşului Cernavodă”, a explicat primarul. Preşedintele Romair Consulting Ltd., Gheorghe Boeru, prezent la şedinţa Comitetului de Bazin, a explicat că hărţile de hazard reprezintă un instrument de lucru la îndemâna autorităţilor locale. „La nivelul UE există fonduri speciale pentru zonele cu risc ridicat în faţa calamităţilor naturale. Autorităţile locale şi judeţene, împreună cu ABADL sau alte instituţii de stat, pot să solicite, din 2014, bani europeni pentru construirea de diguri, pentru amenajarea canalelor de deversare. Pentru anul viitor am înţeles că sunt deja prevăzute 90 de milioane de euro pentru astfel de proiecte”, a explicat Gheorghe Boeru. Reprezentanţii ABADL spun că există deja o listă de 92 de lucrări ce ar trebui executate, aceştia precizând că pentru a rezolva complet problema inundaţiilor este nevoie de cel puţin un miliard de euro pentru întreg bazinul hidrografic Dobrogea-Litoral.