Dacă acum o hartă este realizată în doar câteva zile, angajaţii Direcţiei Hidrografice Maritime (DHM) din Constanţa îşi aduc aminte că în trecut aveau nevoie de câteva săptămâni bune pentru a duce la capăt un proiect. „La început lucram cu o hârtie cartografică pe care o puneam pe o tablă de zinc. Doar cu o peniţă se lucra tot ce apărea pe hartă. Inscripţiile, adică denumirea localităţilor, a râurilor şi adâncimile, erau scrise pe o hârtie iar apoi decupate şi lipite cu penseta. Harta era apoi trimisă la Bucureşti, unde era tipărită. După această metodă am început să lucrăm pe folie de plastic. Aşa am scăpat de peniţă şi am început să lucrăm cu rotringuri. Era greu pentru că trebuia să facem o planşă pentru fiecarea culoare în parte. Următorul pas a fost gravarea. Lucram pe un suport de plastic pe care era aplicată prin centrifugare o soluţie de colodiu. Cu ajutorul unei peniţe, mai bine spus o dăltiţă, se trasau toate contururile. Când totul era gata, suportul de plastic era trimis la Bucureşti, unde era imprimată harta“, a declarat Veronica Botez, din cadrul DHM.

ÎNCEPUTUL Prima atestare a hidrografiei româneşti a avut loc la începutul anului 1900, iar eforturile specialiştilor români a fost încununat de un real succes. „O echipă condusă de lt. cdor. Alexandru Cătuneanu a efectuat, în perioada 1897 – 1899, mai multe activităţi de cercetare hidrografică, tipărind în 1900, la Paris, prima hartă românească de navigaţie. În acelaşi an harta a fost prezentată la Expoziţia Universală de la Paris, unde a primit medalia de aur. Ulterior, harta a fost cunoscută în Marină sub numele de „Harta Cătuneanu“, fiind utilizată în navigaţie până în anul 1951. Originalul se află în prezent la Muzeul Marinei Române“, a spus cpt. Cdor. Lucian Dumitrache. Din anul 2002, în urma unui program amplu de modernizare, reprezentanţii DHM spun că fluxul de producţie al hărţilor de marină este complet digitalizat. Hărţile marine se execută pe calculator, cu ajutorul unui program specific, numit CARIS. Tot în anul 2002, s-a realizat prima hartă de navigaţie electronică, conform standardului Organizaţiei Hidrografice Internaţionale. „Noi suntem singura instituţie care redactăm hărţile marine în zona de responsabilitate a României. Noi reprezentăm Guvernul Român la Organizaţia Hidrografică Internaţională la care România a aderat în anul 2007 şi, din 1966, reprezentanţi ai României la Asociaţia Internaţională de Semnalizare Maritimă. Semnalizarea maritimă, hidrografia, cartografia şi meteorologia sunt activităţi pe care noi le desfăşurăm şi care sunt deosebit de importante la bordul navelor civile şi militare ale Forţelor Navale Române“, a declarat cdor. Vasile Necula, şeful DHM Constanţa. Anul acesta, în data de 23 februarie, Direcţia Hidrografică Maritimă aniversează 87 de ani de existenţă.