Noul preşedinte ales al Iranului, Hassan Rohani, a depus jurământul de învestitură ieri, în Parlament, în cursul unei ceremonii la care au asistat zeci de lideri străini. Hassan Rohani devine astfel al şaptelea preşedinte al Republicii Islamice Iran. El a fost învestit în prezenţa liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei. Ales pe 14 iunie, din primul tur, cu 51% din voturi, Hassan Rohani îl succede pe Mahmoud Ahmadinejad, ale cărui mandate au fost marcate de numeroase tensiuni cu Occidentul, în principal din cauza controversatului program nuclear. Imediat după alegere, Rohani a promis mai multă transparenţă în programul nuclear, pentru a-i demonstra caracterul civil.

MAI MULTĂ LIBERTATE Noul preşedinte a prezentat imediat, în Parlamentul de la Teheran, componenţa Guvernului pe care l-a format şi care ar urma să primească votul de încredere al Legislativului într-o săptămână. Guvernul propus de Rohani conţine tehnocraţi, dintre care majoritatea au servit în Guvernele fostului preşedinte moderat Akbar Hachemi Rafsandjani (1989-1997) şi al fostului preşedinte reformator Mohammad Khatami (1997-2005). Noul preşedinte l-a ales ca ministru al Afacerilor Externe pe Mohammad Javad Zarif, fost ambasador al Iranului la Naţiunile Unite, iar ca ministru al Petrolului, post-cheie în Iran, pe Bijan Zanganeh, care a mai ocupat această funcţie în Guvernul reformist între 1997 şi 2005. Parlamentul, dominat de conservatori, va examina în cursul săptămânii nominalizările lui Hassan Rohani.

Ales confortabil, în luna iunie, să-i succeadă lui Mahmoud Ahmadinejad, noul şef de stat trezeşte mari speranţe iranienilor, care aşteaptă un nivel mai bun de viaţă, mai multă libertate şi rezultate în dosarul nuclear care a înveninat relaţiile Iranului cu Occidentul. Hassan Rohani este, înainte de toate, un om din cercul puterii: şi-a petrecut 16 ani ca şef al Consiliului Suprem pentru Securitate Naţională, iar în ultimii opt a fost unul dintre cei doi reprezentanţi personali ai liderului suprem, adevăratul număr 1 în Republica islamică. În materie economică, Hassan Rohani ar urma să dispună de mai mare libertate de mişcare. Iranienii aşteaptă acest lucru într-o ţară unde rata inflaţiei depăşeşte 40% şi unde valoarea rialului s-a înjumătăţit în ultimele 18 luni, mai ales sub efectul sancţiunilor internaţionale care vizează tot mai mult sectorul iranian al hidrocarburilor, vital pentru ţară.

SUSPECTUL DE SERVICIU Iranul este suspectat de marile puteri occidentale că încearcă să se doteze cu arme nucleare, sub paravanul unui program nuclear civil. Regimul de la Teheran neagă acuzaţiile. „SUA şi alte ţări occidentale caută un pretext pentru o confruntare militară cu Iranul, pe tema programului nuclear. Occidentul trebuie să colaboreze cu Iranul, nu să impună sancţiuni”, a afirmat Hassan Rohani. Potrivit postului public de televiziune, citat de presa occidentală, Hassan Rohani ar fi făcut aceste declaraţii după întrevederea pe care a avut-o sâmbătă seară cu Kim Yong Nam, reprezentantul Coreei de Nord la ceremoniile de învestire. SUA au dat asigurări, ieri, că sunt dispuse să colaboreze cu Iranul, dacă acesta va da dovadă de seriozitate. La rândul său, Casa Albă i-a oferit asigurări, ieri, noului preşedinte iranian că este dispusă la dialog dacă Iranul va avea o abordare serioasă a programului nuclear.