Noul preşedinte iranian Hassan Rohani este un cleric moderat, susţinător al unei flexibilităţi mai mari faţă de Occident în vederea eliminării sancţiunilor care au aruncat ţara într-o criză economică gravă. Dacă la început nu avea mari şanse să fie ales preşedinte, el a obţinut sâmbătă 50,68% din voturi, fiind ales din primul tur, pe fondul diviziunilor taberei conservatoare şi retragerii celuilalt candidat reformator, Mohammad Reza Aref. În vârstă de 64 de ani, Hassan Rohani, cunoscut pentru discursul său moderat, este un apropiat al fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsandjani, moderat, care a cerut populaţiei, la fel ca succesorul lui, Mohammad Khatami, un reformator, să voteze în favoarea lui.

Rohani a fost vicepreşedintele Parlamentului şi negociator-şef în dosarul nuclear în perioada 2003-2005. În această perioadă el şi-a câştigat apelativul de „şeic diplomat”. În 2003, în timpul negocierilor cu Paris, Londra şi Berlin, el a acceptat suspendarea activităţilor de îmbogăţire a uraniului de către Iran şi aplicarea protocolului adiţional al Tratatul de Neproliferare (TNP), care permitea inspecţii inopinate la instalaţiile nucleare iraniene. Prin această decizie, el a câştigat respectul occidentalilor, dar conservatorii l-au acuzat că s-a aflat „sub şarmul cravatei şi apei de toaletă ale lui Jack Straw”, care în perioada respectivă era ministrul britanic de Externe. În timpul campaniei electorale, Rohani a reiterat că este susţinătorul unei flexibilităţi mai mari, pentru a pune capăt sancţiunilor occidentalilor legate de programul nuclear controversat al Iranului. Critic al predecesorului său, Mahmud Ahmadinejad, căruia i-a reproşat că şi-a atras inutil ostilitatea comunităţii internaţionale, acest sexagenar a ales ca simbol cheia, care, potrivit lui, deschide uşa soluţiilor pentru problemele ţării. Rohani este titularul unui doctorat în drept la Universitatea din Glasgow, este căsătorit şi are patru copii.

„PURTĂTOR DE SPERANŢĂ” Ţările occidentale şi-au exprimat speranţa că noul preşedinte iranian va răspunde aşteptărilor comunităţii internaţionale privind dosarul nuclear şi Siria, în timp ce Israelul cere menţinerea presiunii asupra Iranului. Mai multe monarhii arabe din Golf, ale căror relaţii cu Iranul sunt tensionate, i-au adresat, ieri, felicitări noului preşedinte. Preşedinta Consiliului Naţional al Rezistenţei Iraniene (CNRI, opoziţia în exil) Maryam Radjavi a denunţat o „mascaradă electorală a regimului mollahilor, de teama unei revolte”. Mişcarea şiită libaneză Hezbollah a apreciat că noul preşedinte este „purtător de speranţă”.