Campioana României la handbal masculin, HCM Constanța, a organizat ieri, la Sala Sporturilor, o conferință de presă, la care au participat atât conducătorii clubului, cât și staff-ul tehnic și jucătorii, pentru a trage încă un semnal de alarmă asupra situației critice din punct de vedere financiar pe care o traversează HCM. Neplătiți de o jumătate de an, elevii lui Zvonko Sundovski și Marko Isakovic au anunțat că vor strânge din dinți și vor termina actualul sezon, însă din vară echipa se va desființa dacă nu se vor găsi soluții. „Când ești conducătorul unei instituții, nu poți să te speli pe mâini ca Pilat din Pont și să arunci vina oriunde, în loc să găsești soluții. Ba este de vină Curtea de Conturi, ba frica de DNA, ba o hotărâre judecătorească. Nu este corect față de acești băieți, de sportivi de la celelalte echipe constănțene, de oamenii din acest oraș și de iubitorii sportului. Este foarte simplu să spui că nu se poate, dar ce ar însemna distrugerea sportului constănțean, după ce devenise un exemplu pentru toată România? Mai-marii orașului și ai județului trebuie să găsească soluții, așa cum se întâmplă în alte orașe, la București și la Baia Mare, unde se poate ca sportul să fie sprijinit, să se facă performanță și oamenilor să le fie oferite momente de recreere. Este ușor să strici ceva, dar este foarte greu să construiești, iar sportul face parte din viața comunității. Ar fi trebuit să caute soluții măcar din respect pentru Nicușor Constantinescu, care și-a riscat libertatea. El a înțeles cel mai bine cât este de important sportul pentru comunitate și este păcat că nu se continuă ce a realizat acest om. Nu poți să le ceri nimic, pentru că îți spun: „ce, vrei să ajung la pușcărie ca Nicușor?“. Și îți închid gura. Pur și simplu, le este frică să semneze. Facem pe dracu-n patru să terminăm campionatul, dar, dacă nu se găsește o soluție, din vară tragem obloanele”, a declarat directorul executiv al campioanei, Nurhan Ali.

OAMENII CU PUTERE DE DECIZIE TREBUIE SĂ FACĂ TOTUL PENTRU A REZOLVA PROBLEMELE

Jucătorii și antrenorii au acuzat actuala conducere a Consiliului Județean Constanța (CJC) că nu își asumă responsabilitatea de a găsi soluții. „Este rea-voință. În vară, am vorbit cu domnul Dragomir și a spus că, dacă ordonanța pentru modificarea legii va fi dată, problemele se vor rezolva. Apoi, când a fost dată, a spus că așteaptă să fie publicată în „Monitorul Oficial“, pe urmă a declarat că nu există norme de aplicare. A mers la ministru și i-a spus că nu este nevoie de norme, dar s-a găsit o altă problemă, cu litigiile dintre CJC și cluburi. Nu au niciun respect pentru Nicușor Constantinescu. Am ajuns la aceste performanțe datorită CJC și Primăriei, iar cei de acum dau cu piciorul la tot ceea ce s-a realizat. Măcar să fie bărbat și să ne spună în față, pentru că nu este moral ce face dânsul”, a acuzat extrema stângă George Buricea. „Știam că este o situație critică încă din vară, dar am acceptat să mergem mai departe. Ne-am gândit că, așa cum am dat noi totul pentru echipă, așa va da și orașul pentru noi. Am sperat și mai sperăm, dar se pare că nu se va rezolva. Nimeni nu a făcut nimic să ne ajute și să vină în fața noastră. Noi am rămas singuri în față, pentru că alții s-au ascuns în spatele ușilor și au făcut promisiuni pe care nu le înțeleg. Am răbdat, chiar dacă nu am avut ce mânca și nu am luat salariu timp de șapte luni. Au exemplul lui Nicușor Constantinescu, care și-a asumat multe riscuri pentru ca această echipă să facă performanță, dar cei care i-au luat locul nu fac nimic”, a adăugat căpitanul Laurențiu Toma. „Suntem mulți străini, care am rămas aici să ajutăm un club de tradiție, iar oamenii cu putere de decizie trebuie să-și deschidă ochii și să facă totul pentru a rezolva problemele și echipa să continue. Până la finalul sezonului, vom încerca să jucăm și să câștigăm un nou titlu de campioană”, a completat antrenorul Zvonko Sundoski.

CJC, ÎN IMPOSIBILITATE DE A FINANȚA CLUBURILE CU CARE ESTE ÎN LITIGIU

În replică, vicepreședintele CJC cu atribuții de președinte, Cristinel Dragomir, a declarat că nu există soluții legale pentru rezolvarea problemelor: „Sunt pus aici ca să aplic legea. Dacă legea nu permite să mai finanțăm cluburile care sunt în litigiu cu CJC, cum e cazul HCM, noi nu mai avem cum să găsim altă soluție, decât dacă se modifică legislația. Am fost la doamna ministru Szabo și concluzia este că, dacă nu se dă o lege specială pentru finanțarea de către autoritățile locale a sportului de performanță, CJC este la ora actuală în imposibilitate de a finanța cluburile cu care este în litigiu. HCM, fiind unul dintre cluburile aflate în litigiu cu CJC, nu mai poate să primească finanțare. Asta e legea”.

ISTORIC

Problemele privind finanțarea sportului de performanță au început în 2013, când, în urma unui control, inspectorii Curții de Conturi au decis, luând în calcul doar un act normativ, că CJC a acordat ilegal bani pentru 10 cluburi și asociații sportive. Ce înseamnă „ilegal“? Banii au fost acordați în baza Legii 69/2000 a educației fizice și sportului, și nu în baza Legii 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general. Atenție! Ambele acte normative sunt în vigoare. Legea sportului 69/2000 spune că autoritățile locale pot acorda sume pentru sport fără a fi nevoie de un contract de finanțare și un proiect în acest sens, iar cealaltă - că banii se dau doar în baza unui proiect pentru care se cereau sume exacte. Având în vedere că a alocat timp de nouă ani bani în baza aceluiași act normativ care este și acum în vigoare și nimeni nu a avut nimic de obiectat, CJC a finanțat sportul de performanță și în 2012 în baza Legii 69/2000. Curtea de Conturi nu doar că a spus „nu“, dar a și obligat, în baza unei hotărâri judecătorești, CJC să-și recupereze sumele acordate. Așa s-a născut litigiul. Dacă nu era suficient, Ordinul ministrului Sportului nr. 130 din 2006 (care vine să completeze Legea 350/2005) spune că asociația sau clubul sportiv nu poate primi bani dacă se află în litigiu cu instituția publică de la care solicită atribuirea unui contract de finanțare și că finanțările din fonduri publice se fac în baza Legii 350/2005.