Cea mai valoroasă echipă de club din handbalul masculin românesc în ultimul deceniu, Handbal Club Municipal Constanța, se află într-un moment dificil din cauza problemelor financiare survenite în urma deciziilor Curții de Conturi și a Ministerului Finanțelor Publice. Astfel, deși Consiliul Județean Constanța a alocat în luna ianuarie a acestui an, prin votul unanim al consilierilor județeni, suma de patru milioane de lei, aceasta nu poate fi accesată din cauza unor interpretări legislative invocate de organele de control fiscal. În aceste condiții, campioana României a fost obligată să-și anuleze cantonamentul de la Zlatibor (Serbia), jucătorii nu au mai fost plătiți de patru luni și există riscul enorm ca cel mai galonat club din handbalul masculin românesc din ultimii ani să se desființeze.

SEMNAL DE ALARMĂ. Pentru a explica situația în care se află HCM, oficialii grupării de pe litoral au organizat, vineri, o conferință de presă la care au participat directorul executiv al HCM, Nurhan Ali, reprezentantul Consiliului Județean Constanța, Gabriel Diceanu, președintele Asociației Județene de Handbal Constanța, Marius Pușcași, doi dintre cei mai vechi jucători ai formației constănțene, căpitanul Laurențiu Toma și George Buricea, și președintele FRH, Alexandru Dedu. „Mi-aș fi dorit să nu organizez această conferință, dar situația clubului mă obligă. Consiliul Local Municipal ne sprijină și țin să-i mulțumesc primarului Radu Mazăre, iar Consiliul Județean Constanța a aprobat în unanimitate un buget de patru milioane de lei, dar care este blocat din cauza unor decizii ale Curții de Conturi. Pentru că banii nu au ajuns la club, vreau să tragem un semnal de alarmă, pentru ca factorii de decizie din organele fiscale să înțeleagă că sprijinirea sportului de performanță este un lucru normal, care se întâmplă în toată Europa. HCM este prima echipă din România care a avut în titulatură denumirea Municipal, după ce a fost preluată de autoritățile locale, în 2002, iar în acest moment sunt zeci de astfel de cluburi în toată țară. Este un paradox, pentru că putem primi bani de la Consiliul Local Municipal, dar nu și de la Consiliul Județean, deși vorbim de aceeași lege”, a explicat Nurhan Ali.

DECIZII DE NEÎNȚELES ALE CURȚII DE CONTURI. Situația creată în privința banilor alocați de CJC, dar blocați de Curtea de Conturi, a fost explicată de reprezentantul CJC, Gabriel Diceanu: „Există două notificări succesive ale Curții de Conturi, privind anii 2012 și 2013, prin care notifică CJC să finanțeze sportul doar pe Legea 350 a finanțării cu fonduri nerambursabile. Această lege nu se referă însă la sportul de performanță, ci la mai multe evenimente. De exemplu, pe această lege se organizează Ziua Recoltei. Pe Legea 350 pot fi accesate fonduri pentru sportul de masă, iar pentru sportul de performanță există Legea 69, care face referire la cluburile de drept privat. Conform acestei legi se pot sprijini financiar programe sportive, iar acest lucru se întâmplă la multe Consilii Județene din țară. Pentru a evita problemele, la 17 martie, prin hotărârea nr. 43, CJC a devenit membru asociat al HCM, fapt devenit valabil printr-o hotărâre judecătorească luată la 9 mai. Banii alocați în ianuarie nu au putut fi accesați nici în această situație, iar pentru a arăta că CJC și CLM respectă legea, dar și pentru că există temeri din partea angajaților din cele două instituții de a mai semna acte, ne-am adresat în acest sens Ministerului Finanțelor Publice, care a respins și această cerere. CJC a atacat în instanță deciziile Curții de Conturi, dar a primit decizii nefavorabile din partea Curții de Apel. Prin Legea 350 nu poți să plătești salariile, iar o mare parte din bugetul clubului se îndreaptă către jucători. Totodată, nu poți accesa fonduri dacă ai datorii, dar nu există în România club sportiv fără datorii, astfel că ne aflăm într-un cerc vicios”.

DOVADĂ DE CARACTER A JUCĂTORILOR. Problemele financiare ale clubului au lovit cel mai dur în jucători, față de care există restanțe salariale de peste patru luni, iar la această situație s-a ajuns tocmai după cel mai bun sezon din istoria clubului, când HCM a evoluat în Final Four-ul Cupei EHF de la Berlin. „Să vină să ne controleze, să vadă cum s-au cheltuit banii, iar dacă vreun leu a fost folosit pentru altceva decât performanță, eu voi cere desființarea clubului. Am încercat prin diverse soluții să mai completez bugetul, dar mă întreb ce performanțe ar trebui să mai facem pentru a fi lăsați în pace? Paradoxal, avem bani, dar nu ne putem atinge de ei. Situația este disperată, iar dacă nu am fi avut parte de un colectiv de jucători cu mult caracter, nu mai aveam echipă în acest moment. Băieții nu au mai primit niciun ban de patru luni, nu s-au plătit chiriile pentru unii jucători străini și pentru a intra cât de cât în normalitate am avea nevoie de două milioane de lei”, a spus Nurhan Ali. „Situația este disperată și sperăm să se găsească rapid o soluție. Pentru prima oară după 16 ani nu am mers în cantonament și nu ne-am primit salariile de patru luni”, a spus extrema stângă George Buricea. „Este ca și cum ai merge la muncă, dar nu ai fi plătit. De vreo trei luni tot așteptăm să vină o veste bună, dar mi-e frică să nu fie prea târziu. Mi-e teamă că unii jucători ar putea lua decizii radicale și că la primul meci oficial, din 26 august, am putea fi doar vreo opt jucători la meci. Ne antrenăm cu gândul că va fi bine și totul se întâmplă doar datorită faptului că suntem ca o familie. În cazul meu, pot să rămân, pentru că aici m-am împlinit profesional și personal. Dacă nu aș fi ținut atât de mult la club, nu aș mai fi fost aici”, a completat Laurențiu Toma.

SPRIJIN DE LA FRH. Semnalul de alarmă tras de conducerea HCM a fost întărit de președintele FRH, Alexandru Dedu, care a anunțat că va discuta situația campioanei României, în cursul zilei de luni, cu ministrul Tineretului și Sportului, Gabi Szabo. „Medaliile și rezultatele nu se fac cu sportul de masă. Este un strigăt de atenționare că lucrurile bune construite în mulți ani se pot dărâma din cauza lipsei legilor. Dacă ceva reprezintă Constanța, în afară de litoral, atunci acel lucru este HCM, care a devenit un brand la nivel internațional și a arătat prin prezența în Final-Four-ul Cupei EHF că handbalul masculin românesc nu a murit. Faptul că există bani și nu pot fi folosiți, iar oameni care au jucat cu stema României pe piept nu-și primesc banii cuveniți este inacceptabil”, a declarat Dedu. „Din postura de reprezentant al FRH în teritoriu pot spune ce a însemnat acest brand, care a ajuns, dintr-unul local, unul național și internațional. Sunt copii care s-au apucat de handbal după ce au văzut meciurile HCM-ului, care au cumpărat tricouri ale idolilor și care vor să ajungă și ei ca acești mari sportivi. Mi se pare un lucru inuman pentru viitorul handbalului ca acești copii să nu mai aibă modele. Vorbele rele se răspândesc repede și deja există părinți care au ales să-și mute copiii de la CSȘ 1 în alte județe”, a spus Marius Pușcași.

EMOȚII PÂNĂ LA 20 AUGUST. Oficialii constănțeni speră ca situația să se rezolve în cel mai scurt timp, în caz contrar existând riscul ca echipa să se desființeze. „Dacă până la 20 august situaţia nu se rezolvă, HCM ar putea să dispară de pe harta handbalului românesc. Am o rugăminte pentru societățile potente financiar din Constanța: să înlocuiască măcar o parte din sprijinul dat în mod normal de CJC. Situația este ingrată, pentru că ne așteaptă și turneul de calificare în grupele Ligii Campionilor, care va avea loc în Belgia. Dacă păstrăm acest lot, putem câștiga turneul fără probleme, dar și calificarea ar fi dureroasă, pentru că suntem singura echipă de la acest nivel care nu poate juca în fața propriilor suporteri. Neparticiparea în Liga Campionilor ar însemna că România va pierde locul în această competiție în următorii doi ani și o amendă drastică din partea Federației Europene de Handbal. Ar fi trist, iar după 14 ani la HCM nu aș mai putea să o iau de la capăt”, a încheiat Nurhan Ali.