Traian Băsescu şi compania au început să joace în piesa de teatru ieftin „Orice pentru un nou mandat prezidenţial”, imediat după ce şi-au montat pedelişti în toate instituţiile centrale şi locale. După o şedinţă de doar 5 minute cu Guvernul, premierul Emil Boc a anunţat cea mai străvezie cacealma electorală post-revoluţionară: Jumătatea de Executiv condusă de jumătatea de prim ministru îşi va asuma răspunderea pentru un nou proiect al Legii Pensiilor, aprobat în şedinţa de Guvern de ieri. \"Eu sînt dispus să îmi pun mandatul la bătaie: ori pleacă legea, ori cade Guvernul. Iar din punctul meu de vedere să ştiţi că personal aş fi onorat ca un Guvern pe care îl reprezint să cadă datorită acestei legi. Ameninţarea că va fi o moţiune de cenzură nu mă sperie\", a declarat premierul. Culmea, în urmă cu doar două zile, Boc anunţa sindicatele că pînă în 2011 nu se poate umbla la fondurile pentru pensii şi salarii pentru că aşa au cerut organismele Comunităţii Europene şi responsabilii Fondului Monetar Internaţional. Ieri însă, după doar cinci minute de discuţii, au fost găsite soluţii pentru modificarea Legii pensiilor de la începutul lui 2010. De ce sună toată tărăşenia a cacealma? Pentru că noul proiect de Lege nu aduce vreun spor de venituri pentru marea masă a pensionarilor. Marile modificări ale Legii Bocului constau în reducerea pensiilor „nesimţite”, majorarea vîrstei de pensionare şi egalizarea pînă în 2030 a vîrstei la care se pensionează bărbaţii şi femeile, indexarea anuală a pensiilor cu indicele inflaţiei şi creşterea bazei de colectare a sumelor pentru asigurările sociale. În traducere din limba premierului în limba română, pensionarul de rînd nu va primi bani în plus, se reduc la jumătate pensiile mari şi statul iese în cîştig. De ce i se atribuie întreaga manevră lui Traian Băsescu?! Pentru că speţa se potriveşte ca o mănuşă pe stilul hulpav de a face politcă, patentat de şeful statului: „Dom’le, mare lucru n-am făcut în mandatul meu, da’ le-am zis-o jmecherilor!”. Cam asta este esenţa noii Legi: circ fără pîine. Statul iese în cîştig, nivelul de trai al năpăstuitului de pensionar nu creşte, dar cei cu pensii foarte mari nu o să mai aibă veniturile de pînă acum. Mare realizare!

Asumarea răspunderii?! Altă cacealma! Semi-Guvernul lui Boc, în formula actuală, nu poate să reziste oricum unei eventuale ofensive a opoziţiei, care deţine aprox 70% din voturile din Parlament. Probabil că, în atare situaţie, pedeliştii s-au gîndit că, dacă tot stă să cadă Executivul, măcar să aibă un profit electoral! Legea Pensiilor, ca şi Legea salarizării şi alte legi legate de veniturile românilor, sînt acte normative la care electoratul este sensibil. Dacă pică Boc 2 prin asumarea Legii pensiilor, fie ea şi proastă, în campanie, pedeliştii vor arăta cu degetul celelalte partide, care „s-au opus mişcării proletare a vajnicilor membri PD-L ce au încercat să facă şi să dreagă”. Dacă Legea trece, atunci pedeliştii se vor lăuda că au reformat sistemul, că au dat supleţe pensiilor, etc... Mai contează că Legea a fost făcută pe picior?! Mai contează că, practic, nu există beneficii directe pentru pensionari?! Ei se gîndesc că nu! Probabil că pedeliştii ne consideră pe toţi idioţi dacă au calculat electoral că, odată cu forţarea acestei Legi, oricum ies din asumarea răspunderii, ies în cîştig la capitolul voturi, pe principiul „nu v-am dat nimic, dar am decimat găinile vecinului”.