Preşedinţia suedeză a UE a propus, joi, candidatura prim-ministrului belgian, Herman Van Rompuy, pentru noul post de preşedinte al UE, a declarat purtătorul de cuvânt al lui Van Rompuy, Dirk De Backer. O sursă diplomatică europeană declarase anterior că premierul belgian pare asigurat că va deveni primul preşedinte al UE, în timp ce postul de şef al diplomaţiei UE ar urma să-i revină britanicei Catherine Ashton. De altfel, Guvernul britanic a renunţat să mai promoveze candidatura lui Tony Blair pentru preşedinţia UE şi o susţine pe Catherine Ashton pentru a deveni şeful diplomaţiei europene.

UE, foarte divizată, şi-a pus la bătaie credibilitatea, joi seară, cu ocazia summit-ului dedicat desemnării primului preşedinte al UE şi viitorului şef al diplomaţiei europene, care ar trebui să întruchipeze vocea acestui continent în lume. Liderii celor 27 de ţări europene, cei chemaţi să ia această hotărâre, au abordat reuniunea de la Bruxelles cu opinii foarte împărţite, după mai multe zile de negocieri fără rezultat. Premierul belgian, Herman Van Rompuy, a pornit de pe poziţia de favorit pentru preşedinţie, în concurenţă cu luxemburghezul Jean-Claude Juncker, olandezul Jan Peter Balkenende şi chiar cu fosta preşedintă a Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, în vârstă de 71 de ani, susţinută de un val de feminism ce s-a manifestat, în ultimele zile, la Bruxelles. Preşedintele Consiliului European va exercita această funcţie timp de doi ani şi jumătate. Mandatul său poate fi reînnoit o singură dată şi presupune un salariu lunar deloc de neglijat, de 24.000 de euro net! Confuzia a fost şi mai mare în privinţa Înaltului reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, care va fi, totodată, vicepreşedintele Comisiei Europene şi personalitatea care va conta cel mai mult în noua Europă.

Din cauza divergenţelor, americanii, chinezii, ruşii şi ceilalţi locuitori ai planetei se întreabă dacă UE chiar va funcţiona mai eficient ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona care înfiinţează cele două noi funcţii.