Hotărârea de Guvern privind arhiva fostei Direcţii Generale de Protecţie şi Anticorupţie (DGPA sau SIPA) a fost publicată, vineri seară, în Monitorul Oficial, unul dintre articolele HG dând posibilitatea comisiei care se va ocupa de inventarierea şi predarea documentelor către Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau Arhivele Naţionale să predea informaţii către organele judiciare dacă acestea oferă motive pentru solicitarea lor în cazul unor proceduri judiciare.

Potrivit Hotărârii, Comisia pentru arhiva SIPA va avea următoarele atribuţii: inventarierea arhivei; formularea de propuneri pentru clasificarea, declasificarea sau trecerea la alt nivel de clasificare sau secretizare a documentelor sau de distrugere a lor; predarea către Administraţia Naţională a Penitenciarelor a dosarelor angajaţilor ANP; predarea către Arhivele Naţionale ale documentelor cu valoare istorică.

Comisia are cinci membri: doi desemnaţi de către Ministerul de Justiţie, doi de către Secretariatul General al Guvernului şi unul de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor. Pentru fiecare membru al comisiei, va fi numit şi un supleant. Secretariatul Comisiei va fi asigurat de către două persoane: unul propus de Ministerul de Justiţie, celălalt de SGG. Membrii plini, supleanţii şi secretarii vor trebuie să deţină certificat ORNISS. Instituţiile de mai sus vor trebui să facă propunerile în termen de cinci zile de la intrarea în vigoare a HG.

Comisia este legal reunită dacă sunt prezenţi majoritatea membrilor săi, iar deciziile se iau prin vot majoritar. În cei trei ani de la constituire pe care membrii comisiei îi vor avea la dispoziţie să finalizeze inventariera arhivei, custodia documentelor va fi asigurată de către ANP. Comisia va trebuie să elaboreze rapoarte de activitate semestriale, a căror sinteză va fi publicată pe site-ul MJ. Raportul final va fi aprobat de către Guvern, iar după aprobare, comisia va fi desfiinţată, în termen de cel mult trei ani de la înfiinţare.

Articolul 4 al actului normativ interzice expres predarea de informaţii din arhivă persoanelor fizice sau juridice care nu au atribuţii în cercetarea arhivei. ”Comisia va putea furniza informaţii din documentele curprinse în arhiva fostei DGPA dacă există proceduri judiciare în derulare, la cererea motivată a organelor judiciare”, prevede alineatul 2 al aceluiaşi articol.

La cinci luni de la începerea efectivă a activităţii comisiei, persoanele interesate vor putea să consulte documentele care îi vizează în mod direct, referitoare la viaţa lor privată. La finalizarea activităţii comisiei, după scurgerea celor trei ani prevăzuţi în HG, documentele privind viaţa privată vor fi distruse.

Înscrisurile care sunt secrete de serviciu vor putea fi desecretizate pentru a fi consultate de persoanele la care se referă, dar şi acestea vor fi distruse după trei ani, cu excepţia celor cu valoare istorică sau practică, acestea fiind transmise către Arhivele Naţionale. În cazul în care membrii comisiei au suspiciuni rezonabile privind săvârşirea unor fapte de natură penală, ei pot sesiza organele de anchetă.

HG adoptată pe 29 mai, prevede desecretizarea şi cele două rapoarte întocmite de către comisiile care au lucrat în arhivă în 2008 şi anexa unuia dintre ele: "Desecretizăm rapoartele şi anexa unuia dintre ele. Întrebarea - de ce la momentul la care am făcut publică lista celor care au vizitat arhiva nu i-am cuprins pe toţi şi la un moment dat am spus că numărul celor care au vizitat arhiva a fost mai mare de 22. Pentru că bună parte din nume se află în rapoartele încă secrete şi nu aveam voie să dăm, neavând Hotărâre de Guvern", spunea ministrul de Justiţie, Tudorel Toader.