Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, spitalizată de duminică, pentru a i se trata un cheag de sânge la nivelul capului, a părăsit, miercuri seară, Spitalul Prezbiterian din New York, făcându-şi prima apariţie în public după aproape o lună. Echipa de medici care au supravegheat-o i-au spus că înregistrează progrese din toate punctele de vedere şi sunt încrezători în faptul că se va restabili complet, a menţionat consilierul său Philippe Reines. Departamentul de Stat nu a oferit nicio precizare în legătură cu data la care şefa diplomaţiei americane îşi va relua activitatea. În orice caz, peste câteva săptămâni, ea urmează să îi predea ştafeta succesorului său, John Kerry. Postul de televiziune CNN a difuzat imagini cu Hillary Clinton, purtând ochelari negri, în timp ce părăsea spitalul însoţită de soţul său, Bill şi de fiica lor, Chelsea. Este vorba despre prima apariţie în public a secretarului de Stat, de la 7 decembrie.

Hillary Clinton a fost tratată pentru resorbţia unui cheag de sânge situat între creier şi cutia craniană. Pentru dizolvarea cheagului i-au fost administrate anticoagulante. Departamentul de Stat a informat în mai multe rânduri, în ultimele săptămâni, despre sănătatea şefei diplomaţiei SUA, fără să risipească însă semnele de întrebare apărute pe fondul absenţei inedite şi de durată a acesteia. Philippe Reines a anunţat iniţial la 9 decembrie că Hillary Clinton suferă de un virus gastric ce a forţat-o să anuleze un turneu în Africa de Nord şi Golful Persic. O săptămână mai târziu, la 15 decembrie, un consilier şi medicii ei au anunţat o comoţie cerebrală după un leşin şi o puternică deshidratare. Duminica trecută, i-a fost descoperit un cheag de sânge într-o venă situată între creier şi cutia craniană, în spatele urechii drepte. Problemele de sănătate au împiedicat-o pe Hillary Clinton să fie audiată, la 20 decembrie, în faţa Congresului, în legătură cu atentatul de la 11 septembrie asupra consulatului american la Benghazi.

LEGE PROMULGATĂ Preşedintele american, Barack Obama, a promulgat, miercuri seara, legea privind compromisul bugetar, care exclude, pe termen scurt, ameninţarea cu o cură de austeritate forţată în SUA. Camera Reprezentanţilor, dominată de republicani, a urmat exemplul Senatului, unde democraţii sunt majoritari şi a adoptat un proiect de lege care sporeşte mai ales nivelul de impozitare asupra gospodăriilor cu venituri mai mari de 450.000 de dolari pe an. O parte a republicanilor a acceptat să voteze în favoarea acestei măsuri, în pofida refuzului lor de principiu faţă de orice suplimentare a presiunii fiscale, în contextul în care alternativa ar fi fost ”zidul bugetar”, însoţit de creşteri de impozite pentru cvasitotalitatea contribuabililor şi de reduceri clare ale cheltuielilor statului federal, în special în domeniul apărării.

NUMĂR RECORD DE FEMEI ÎN CONGRES Congresul american nu a numărat niciodată atât de multe femei ca în prezent, când are 20 de senatoare şi 81 de membre ale Camerei Reprezentanţilor, acesta fiind rezultatul unui efort susţinut al democraţilor, pentru alegerea unor femei. Cu 101 mandate din totalul de 535 (19%), grupul femeilor a câştigat şapte locuri în plus în raport cu legislatura precedentă. Numărul acestora a crescut la fiecare scrutin, după un salt istoric în 1992, anul alegerii preşedintelui democrat Bill Clinton. În Franţa, unde legea parităţii obligă partidele să prezinte mai multe candidaturi feminine, femeile sunt prezente în proporţie de 27% în Adunarea Naţională şi de 23% în Senat. Numărul congresmenilor care nu sunt albi a crescut, de asemenea, în rândul democraţilor, ilustrând diversitatea tot mai mare a formaţiunii în faţa unui partid republican care rămâne în mare parte alb şi masculin. În Camera Reprezentanţilor au fost aleşi 43 de afroamericani, 35 de hispanici şi 11 asiatici din totalul de 435 de membri. Toţi afroamericanii sunt democraţi. În Senat, 20 dintre cele 100 de locuri au fost obţinute de femei, dintre care 16 sunt democrate. Acest număr a crescut cu trei faţă de legislatura precedentă. Dar în această Cameră, unde fiecare senator deţine individual mai multe prerogative decât un membru al Camerei Reprezentanţilor şi este ales pentru şase ani, doi republicani sunt hispanici, între care popularul Marco Rubio, originar din Cuba. Singurul senator de culoare este un republican, Tim Scott. Toţi aceşti congresmeni şi-au preluat oficial funcţiile, ieri, în cadrul unei ceremonii de învestitură a celui de-al 113-lea Congres american. Potrivit Constituţiei americane, legislatura precedentă funcţionează timp de două luni după alegeri, prin urmare, nu congresmenii aleşi la 6 noiembrie au votat pe tema ”vârfului fiscal”, luni şi marţi.

Democraţii se laudă cu grupul lor parlamentar care reprezintă în mod semnificativ minorităţile, inclusiv comunitatea homosexuală, cu şase aleşi care s-au declarat în mod deschis homosexuali sau bisexuali în Camera Reprezentanţilor, potrivit cifrelor furnizate de liderul democraţilor, Nancy Pelosi. Senatul va include, de asemenea, prima femeie care s-a declarat în mod deschis lesbiană, Tammy Baldwin. Echilibrul politic al Congresului nu s-a schimbat în urma alegerilor legislative din noiembrie. Camera a rămas controlată de republicani, care au 235 de mandate din 435, în timp ce în Senat, grupul democrat deţine majoritatea, cu 55 de mandate din totalul de 100.