Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, a început, ieri, un turneu care cuprinde vizite în Caucazul instabil, după două escale la Cracovia, în sudul Poloniei şi la Kiev, în Ucraina. Astăzi, Hillary Clinton este aşteptată în capitala ucraineană, sâmbătă, la Cracovia, duminică, la Baku, apoi luni, la Erevan şi Tbilisi.

Conflictele din Caucaz vor ocupa o mare parte din convorbirile pe care secretarul de Stat american le va purta, începând cu cel din Nagorno-Karabah, regiune în Azerbaidjan, cu populaţie majoritar armeană. La recentul summit G8 de la Toronto, Franţa, Rusia şi SUA s-au pronunţat pentru o soluţie paşnică în această enclavă care se confruntă cu o reizbucnire a tensiunilor. Cele trei ţări i-au invitat pe preşedinţii azer şi armean, Ilham Aliev şi Serge Sarkisian, să înceapă elaborarea unui acord de pace. Cu preşedintele Sarkisian, Hillary Clinton urmează să evoce şi normalizarea relaţiilor turco-armene, tensionate de problema masacrului armenilor în timpul Imperiului Otoman, calificat de Erevan drept genocid. În octombrie anul trecut, Serge Sarkisian a jucat un rol-cheie în semnarea unui acord turco-armean în acest dosar, pentru evitarea unei rupturi între cele două părţi. Dar, de atunci, nici Turcia, nici Armenia nu au ratificat acest document istoric, menit să pună capăt celor nouă decenii de tensiuni. În timpul vizitei sale în Georgia, şefa diplomaţiei americane va aborda urmările diplomatice ale războiului ruso-georgian din august 2008, provocat de secesiunea regiunilor georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. SUA, care au susţinut Georgia în acest conflict, rămân nemulţumite de situaţie şi cer Rusiei să-şi respecte angajamentele luate prin acordul de încetare a focului, a declarat Phil Gordon, subsecretarul de Stat pentru Europa. Washingtonul urmează să ceară mai multă transparenţă în cele două regiuni separatiste, unde nu mai sunt observatori internaţionali de doi ani. La Tbilisi, ca de altfel pe parcursul acestui turneu, Hillary Clinton ar putea fi provocată să facă pedagogie pe subiectul ”redemarării relaţiilor Washington – Moscova”, în contextul scandalului de spionaj izbucnit între Rusia şi SUA, după arestarea a 11 presupuşi agenţi ruşi pe teritoriul american.

În privinţa Ucrainei, administraţia Obama nu are de ales şi dă asigurări că respectă politica de echilibru a Kievului, în condiţiile în care preşedintele Viktor Ianukovici, ales în februarie, promovează o politică de apropiere faţă de Moscova. La Cracovia, în Polonia, oficialitatea americană se va afla în ajunul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, urmând să participe la o reuniune vizând relansarea ”Comunităţii democraţiilor”. Acest organism, lansat acum 10 ani, în urma unei iniţiative americano-poloneze, regrupează 75 de state şi se străduieşte să iasă din anonimat. Secretarul de Stat urmează să rostească un discurs asupra importanţei societăţilor civile pentru validitatea democraţiei şi drepturilor omului.