Hîrşova a sărbătorit, ieri, prin „Ziua Porţilor Deschise”, împlinirea a cinci decenii de la descoperirea aşezării neolitice şi a 70 de ani de la primele cercetări din cetate. Manifestarea „Ziua Porţilor Deschise” a fost organizată de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Muzeul Naţional de Istorie a României Bucureşti, Muzeul Carsium Hîrşova şi Primăria Oraşului Hîrşova. Pasionaţii de arheologie au avut acces liber, între orele 9.00 şi 18.00, pe şantiere şi la Muzeul Carsium, iar personalităţi din domeniul culturii şi cercetării, istorici, arheologi, directori de muzee, precum şi reprezentanţi ai autorităţii locale au participat la seria acţiunilor dedicate acestui dublu moment aniversar. Astfel, la „Ziua Porţilor Deschise” au fost prezenţi, din partea MInisterului Culturii, Mihaela Simion - consilier al ministrului Culturii şi Mircea Angelescu - consilier superior în cadrul Ministerului. Au mai participat: directorul Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, Dana Mihai, directorul coordonator al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Constanţa, Daniela Ţurcanu-Caruţiu, directorii muzeelor din Bucureşti, Constanţa, Ialomiţa, Călăraşi. Cei prezenţi au vizitat Muzeul Carsium, precum şi siturile istorice, iar primul popas s-a făcut la cetatea Carsium. Cea mai mare surpriză a evenimentului, mai ales pentru specialişti, a fost reprezentată de faptul că vizita a început pe o stradă aflată la aprox. 200 m la nord de cetate. „Aici s-a prezentat, pentru prima dată, poarta de intrare în cetatea romano-bizantină, descoperită cu trei săptămîni în urmă. Este cea mai importantă descoperire de epocă romană făcută pînă acum la Carsium, chiar cu ocazia aniversării a şapte decenii de la primele săpături arheologice din cetate”, a subliniat responsabilul Muzeului Carsium, dr. Nicolae Constantin.

Programul manifestării a continuat cu vizitarea cetăţii, după care invitaţii au fost „musafirii” şantierului de la aşezarea neolitică, unde au fost prezentate cele mai noi descoperiri făcute în actuala campanie. Al treilea moment al evenimentului s-a consumat în sala de festivităţi a Primăriei Hîrşova, unde au avut loc mai multe intervenţii susţinute de primarul localităţii, Tudor Nădrag, directorul adjunct al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, Gheorghe Papuc, responsabilul şantierului de la aşezarea neolitică, Dragomir Popovici, responsabilul şantierului de la cetatea Carsium, Nicolae Constantin, reprezentantul Ministerului Culturii din Franţa, Bernard Randoin, din partea Ministerului Culturii - Mircea Angelescu şi Mihaela Simion, directorul Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, Dana Mihai, directorul coordonator al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Constanţa, Daniela Ţurcanu-Caruţiu şi Aurica Stoian - economist în cadrul Consiliului Judeţean Constanţa. S-a subliniat necesitatea apărării patrimoniului istoric şi arheologic al localităţii, unic în felul său, integrarea acestuia în priorităţile economice ale comunităţii, ca alternativă la dezvoltarea acesteia, identificarea unor căi privind implementarea de programe în vederea atragerii de fonduri europene pentru valorificarea monumentelor de la Hîrşova. Caracteristica actualei ediţii a „Porţilor Deschise” a fost faptul că, pentru prima dată au fost prezente personalităţi din instituţii importante ale statului, care s-au angajat să întreprindă ceva pentru ca cetatea şi aşezarea neolitică de la Hîrşova să devină mult mai cunoscute, atît de publicul larg, cît şi de specialişti.

Hîrşova prezintă un caz cu totul special în aspectul cultural-istoric al aşezărilor dunărene, şi nu numai: este vorba de o succesiune cronologică neîntreruptă de aproape opt milenii, în acelaşi spaţiu. Oraşul de astăzi se suprapune peste o aşezare neo-eneolitică şi probabil, peste necropola acesteia, peste cetatea romană, romano-bizantină şi medievală, care a funcţionat aproape două milenii cu tot ce înseamnă un asemenea obiectiv de mare anvergură: necropole, aşezări civile cu caracter rural şi urban. Această mare concentrare a fost posibilă pentru că în apropiere se afla cel mai mare vad de trecere a Dunării care asigura legătura comunităţilor umane dintre Dunăre şi Mare, iar în antichitate, dintre centrele urbane de pe litoral şi spaţiul extracarpatic. Din această perioadă, pe suprafaţa localităţii au rămas două monumente istorice de referinţă nu numai pentru istoria românilor, ci pentru cea a Europei de Răsărit: aşezarea neolitică (tell) şi cetatea.