Cercetările desfăşurate, în perioada iulie - august, la cetatea Histria, de o echipă de arheologi condusă de renumitul specialist Alexandru Suceveanu, au ajuns la final. Potrivit arheologului din cadrul Institutului de Arheologie "Vasile Pîrvan" din Bucureşti, în luna august au fost întreprinse săpături sistematice în trei sectoare: zona sacră şi pe platoul de vest al cetăţii, dar şi la bazilica "Pîrvan". În cadrul celei de a 48-a campanii de cercetare au fost extinse săpăturile, astfel că s-a ajuns la nivelul de epocă romană. Cercetînd zona din jurul bazilicii "Vasile Pîrvan", specialiştii au descoperit o bazilică creştină, care datează din perioada secolelor IV - V d.Hr. Această nouă descoperire dovedeşte faptul că, încă de timpuriu, creştinismul a pătruns în spaţiul dintre Dunăre şi Marea Neagră şi, implicit, în cetatea histriană. În ceea ce priveşte săpăturile sistematice desfăşurate pe platoul de vest al cetăţii, acestea au definit mai clar un sanctuar al zeiţei Cybela.

Pe lîngă faptul că, timp de două luni, a întreprins cercetări arheologice, echipa de specialişti condusă de Alexandru Suceveanu, din care a făcut parte şi Constantin Băjenaru, arheolog în cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, a fost vizitată şi de secretarul general al Ministerului Culturii şi Cultelor, Delia Mucică, aceasta declarînd că Histria este cel mai bine reprezentat şantier muzeistic din România. Acest lucru se datorează faptului că şantierul arheologic histrian beneficiază de un gard de protecţie de aprox. 60 de hectare, de alei de acces spre cetate, panouri la fiecare monument important, precum şi un ghid redactat. "După 48 de ani de activitate pe acest şantier, sînt mîndru de afirmaţiile secretarului general al Ministerului Culturii şi Cultelor. Mă bucur că am pus şi eu o cărămidă la aflarea istoriei acestui spaţiu dobrogean", a explicat Alexandru Suceveanu.