Zilele trecute, săptămânalul „Le Point” - în ediţia online - atrăgea atenţia asupra unei creşteri alarmante, încă din 2001, a numărului de persoane infectate cu virusul HIV în Rusia, Ucraina, dar şi România. În lume, aproape 35 de milioane de persoane sunt contaminate cu acest virus, iar 97% dintre bolnavi trăiesc în ţări sărace şi nu au acces la tratamente, din lipsă de bani, scrie săptămânalul. Situaţia este, de asemenea, extrem de îngrijorătoare, în unele ţări din Europa de Est şi Asia centrală, unde, potrivit raportului din 2011 al Programului Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA, numărul cazurilor de infectare cu acest virus ar fi crescut din 2001 cu 266%, potrivit ziariştilor „Le Point”, care subliniază că printre ţările menţionate se află şi Rusia, Ucraina şi România. Aşa cum precizam într-una din ediţiile trecute ale cotidianului nostru, cei 25.000 de participanţi din 190 de ţări la a 19-a Conferinţă internaţională privind SIDA, deschisă oficial la finele lui iulie, la Washington, speră într-o nouă mobilizare mondială pentru a pune capăt pandemiei care, în ultimii treizeci de ani, a provocat moartea a 30 de milioane de oameni. Conferinţa de la Washington şi-a dorit o mobilizare mai puternică pentru extinderea accesului la tratamente şi continuarea cercetărilor în domeniul HIV. Specialiştii au subliniat că este necesară o voinţă politică şi individuală pentru a pune în aplicare ceea ce ştiinţa ne oferă. Privitor la datele menţionate, directorul Asociaţiei Române Anti-Sida (ARAS), Nicoleta Dascălu, prezentă la conferinţa de la Washington, declara că „cifra nu o surprinde deloc”. Potrivit ei, lipsa serviciilor de prevenire, „fie pentru marele public, fie pentru grupurile vulnerabile”, explică creşterea numărului de bolnavi. Guvernele nu acordă nicio finanţare pentru prevenire, iar Fondul mondial de luptă împotriva bolii SIDA nu mai finanţează aceste servicii în unele ţări, precum România, a completat ea.

BUGETELE SPITALELOR DE BOLI INFECŢIOASE... SECĂTUITE Cum Subprogramul de supraveghere şi control al infecţiei HIV nu a mai primit, încă de anul trecut, finanţarea necesară, astfel încât să fie decontate şi analizele infectaţilor HIV, bugetele spitalelor încep să fie secătuite. Cum spitalele de boli infecţioase nu au banii necesari pentru a suporta efectuarea, lună de lună, a analizelor medicale periodice în cazul persoanelor infectate HIV, acestea sunt făcute bolnavilor mai... rar, chiar şi la trei luni. „Dacă am efectua, lunar, analizele recomandate tuturor bolnavilor infectaţi, atunci bugetul spitalului s-ar înjumătăţi, cel mai probabil”, a declarat managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase (SCBI) Constanţa, dr. Stela Halichidis. Ea a adăugat că bugetul mai este afectat şi din cauza faptului că mulţi dintre bolnavi întrerup tratamentele şi revin la spital atunci când boala îşi pune amprenta asupra organismului mult mai sever, deci capătă rezistenţă, aşa că şi tratamentele trebuie schimbate, cu altele mai eficiente/”puternice”, dar şi mai scumpe. „Noi avem noroc că mai primim şi donaţii. Ne ajută mult, mai ales că valoarea tratamentelor bolnavilor infectaţi HIV este mare, 2.400 de lei pe lună, iar cifra persoanelor tratate la noi este 700”, a declarat managerul, care a adăugat că, pe an, sunt depistate între 30 şi 60 de cazuri noi, înregistrându-se astfel o creştere a cifrei infectaţilor HIV. Una dintre cauze este constituită, fără doar şi poate, de creşterea numărului persoanelor care se droghează injectabil, pasând de la o persoană la alta seringa folosită, este concluzia la care au ajuns unii medici.

DIN 2004, 2.582 DE PERSOANE INFECTATE La nivelul judeţului nostru, potrivit Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa, au fost înregistrate (din 2004) 2.582 de persoane infectate HIV, din care în viaţă mai sunt 989. Potrivit directorului executiv al DSPJ, dr. Constantin Dina, în judeţul nostru sunt întreprinse o serie de acţiuni de prevenire şi consiliere, atât cu ajutorul specialiştilor Direcţiei, cât şi cu ajutorul unor voluntari ai unor fundaţii. „DSPJ asigură testarea HIV pentru grupele considerate la risc. În cazul gravidelor, de exemplu, au fost făcute în primele şase luni ale lui 2012 un număr de 390 de teste rapide, din totalul de 1.683 de teste efectuate. Am avut stocuri până acum pentru testele rapide. Atunci când acestea lipsesc, apelăm la testele Elisa, care sunt mai sigure, e adevărat, dar şi mai scumpe”, spune dr. Dina. De asemenea, la capitolul prevenire, DSPJ iniţiază campanii de informare în rândul populaţiei, ori de câte ori are ocazia, fiind vizate în principal categoriile la risc (persoanele cu TBC, cu infecţii cu transmitere sexuală, nou-născuţii cu mame seropozitive, persoanele hemodializate, personalul medico-sanitar, consumatorii de droguri injectabile, marinarii etc.).